Page 64 - 1930-08

EDUCAŢIA poporului la alte neamuri 513

sgomotul zilei. Aşadar, căutăm o cultură populară organică, Atât punctualitatea cât şi ordinea pot fi considerate Ia pri­
şi nu vom servi pc oamenii noştri cu materie ştiinţifică, ma privire ca un lucru secundar, dar de fapt sunt unul
ci Înainte de toate vom avea in vedere situaţia lor totală atât dintre cele mai excelente mijloace de educaţie şi pentru inte­
sufletească precum şi socială şi vom prelucra mai adănc fapte riorul individului. Institutul nostru are scopul de a satisface
din viaţa intelectuală şi artistică a trecutului şi a prezentului, tuturor cerinţelor de ordin spiritual ale naţiunii germane din
făcându'i toate acestea plăcute. Încercăm a deslega problema, România. Ţinta lui prin urmare c cu mult mai extinsă, dincolo
cum îşi poate câştiga deocamdată fiecare individ al poporu­ de limitele aşa zisei culturi a poporului. Cuprinsul acestei
lui nostru o educaţie activităţi prin sine în­
specială pentru profe­ suşi nemăsurat de larg.
sia sa. fiindcă aceasta va fi întrucâtva li­
e in practică de cea mitat. dacă vom a-
mai mare importanţă, dâugi că noi vom in­
şi mai departe cum terveni numai acolo,
s ar putea Îmbina a- unde posturile exis­
ceastă educaţie spe­ tente sau cele ce se
cială în fel natural cu vor 'înfiinţa, nu vor
cultura generală ome­ conduce activitatea pe
nească. Aceea Insă, drumul cel drept.
ce numim cultură o- Aşadar, inainte de
menească nu depinde toate, avem să mun­
atât de cantitatea cu­ cim acolo unde de ex..
noştinţelor ştiinţifice, grupa coloniştilor in
ci de felul cum am Banat sau cea din Bu­
primit şi cum ne-am covina singure nu pot
însuşit cele mijlocite. ajunge scopul, care
Fiindcă numai acelea, insă se poate rea­
A l a i u l bieţilor Saşi
pe care le-am pri­ liza numai pc cale ra­
mit şi le stăpânim şi sufleteşte, sunt ştiinţă adevărată, ţională. şi anume pentru o regiune marc in mod
celelalte toate vin pc neaşteptate şi dispar iară fără să lase central şi special. De exemplu, vreau să accentuez că
vreo urmă. In acest sens suntem in plăcuta situaţie de a-l ar fi foarte neeconomic, ba şi imposibil, ca Şvabii din Banat
putea conduce pe poporul nostru in spre o cultură populară să-şi susţină singuri un teatru german sau să aranjeze con­
organică. certe mari. atâta timp cât noi prin organizaţia noastră cen­
Centrala n o a s t r ă trală le putem aranja
pentru cultura popo­ acestea mai toate cu
rului (Kulturamt) nu un succes bun servind
e o societate, ci un toate regiunile, adică
institut In care activi­ Cernăuţi. Braşov. Si­
tatea principală nu o biu. Timişoara, etc.
împlinesc funcţionari Biroul nostru cuprinde
onorifici, ci specia­ 6 secţii, corespunzând
lişti salarizaţi, cari îşi astfel regiunilor de lu­
pun toată ştiinţa şi cru celor mai impor­
activitatea vieţii în tante : fiecare secţie
folosul institutului. e condusă de un şef
Aceasta ne oferă de secţie specialist.
avantajul să putem lu­ Activitatea noastră
cra metodic şt să dăm cuprinde:
activitate aleasă. Căci 1) Cultura popu­
sunt de părere că fap­ lară;
tul că in privinţa 2) Cultura supe­
fundamentului culturei rioară :
populare a trebuit 3) Literatura ;
Alaiul călăreţilor
să aruncăm, desapro­ 4) Presa;
bând din când în când. o privire răutăcioasă către 5) Biblioteca ;
Apusul Europei, nu ne împiedică să învăţăm din Europa 6) Secţia pentru informaţii, lămuriri profesionale, secţie
centrală, ce sa făcut acolo in mod exemplar şi anume practică, probleme academice.
metoda, temeinicia şi punctualitatea lucrărilor speciale. In Cercul de activitate cel mai marc îl are nici vorbă cultura
acest sens ostenim, ca să realizăm un institut menit să a- populară. Această secţie tratează chestiunile bibliotecii, pre­
ducă pe concetăţenii noştri să păstreze punctualitatea şi ordi­ legerilor. fotografiei şi filmului, teatrul de diletanţi la sate.
nea in lucrările lor. mijloacele pentru învăţământul in şcolile primare., cursurile