Page 8 - 1930-08
P. 8

436                                B O A B E  D E  G R Â U

          £  vorba  de  poporul  român  din  Vechiul  Regat,   mul  îşi  crease.  într'o  organizaţie  rivală,  putinţa  de
        sus  aproape  înstrăinat  prin  imitarea  de  suprafaţă  a   a răpi Ligii misiunea care i se cuvenia.
        cultuni  parisiene.  jos  in  ignoranţa  cea  mai  crasă  a   Dar  catastrofa  din  Noembrie  1916  a  tă*at  scun
        bimicilor fără pământ şi tară drept.             orice  acţiune.  In  tranşee  se  făcea  mai  bine  ceea  ce
          Am  socotit  noi.  in  prostia  noastră,  că  şi  de  dânşii   cuvântul şi scrisul nu puteau îndeplini.
        fără  autorizaţia  „Onor.  Mimsteriu  al  Instrucţiei   După  sfânta  noastră  unire.  Liga  s  a  trezit  la  un
        Publice” trebue să ni fie milă.                  alt  rol,  data  aceasta  cu  singurii  oameni  cari  admi­
          In  această  operă  am  întâlnit  noi  mari  greutăţi.   teau  noua  bază  sincer  şi  smerit  culturală.  Intr  o  so­
        Trecutul  era  încă  viu.  Unii  oameni  credeau  că  se   cietate  care  ne  socotia  morţi,  cum  moarte  erau  acum
        plătesc de prezidenţie printr un discurs odată pe an.   virtuţile  din  zilele  mai  bune.  am  perseverat,  sfidând
        la  Congres  ;  alt  preşedinte,  un  om  putred  de  bogat   indiferenţa  publicului  şi  despreţuind  subvenţiile
        care  n  a  lăsat  un  ban  pentru  cultură,  ne-a  denunţat   oficiale.
        la  poliţie  că  avem  de  gând  să  ni  insuşim  produsul   Pentru  marea  operă  pe  care  o  avem  în  gând,
        loteriei  destinate  să  ni  dea,  in  palatul  nostru  din   îndreptarea  poporului  românesc  unit  pe  calea  preo­
        Bucureşti,  cel  mai  sigur  izvor  de  venituri;  un  al   cupaţilor  spirituale  şi  imperativelor  morale,  intin-
        treilea,  —  ce  spirit  fin,  ce  cultură  vastă,  ce  nobil ta­  zând  mâna  celorlalte  culturi  naţionale  din  Româ­
        lent  al  cuvântului  —  era  să  ajungă  pe  vremea  răz­  nia.  ni  trebuiau  bani  cari  să  nu  fie  cerşiţi  de  la  Mi­
        boiului  naţional...  dar  aici  tăcerea  este  pioasă.  Şi  u-   nisterele trecătoare.
        nui secretar general care ni smulsese conducerea din   Pentru  aceasta  am  început  cu  una  sută  cincizeci
        mână  i-a  abătut  să  scoată  Liga  Culturală  în  luptă   de  mii  lei  palatul  pe  care.  mai  cu  o  nesocotită  lote­
        cu  ..Evreii  pământeni  şi  subpământeni”.  pe  cari.  de   rie.  mai  cu  împrumuturi  neplătite,  mai  cu  contracte
        altfel,  de  a  doua  zi,  înaintând  memorii  diplomatice   de  închiriere  care  ne  imobilizează,  rareori  cu  un
        către adversarii noştri naţionali, i-a uitat cu totul.  ban  căzut  din  tezaurul  public,  l-am  isprăvit  mai
          Războiul  mondial  a  început.  Liga  Culturală  avea   ales  prin  râvna  d-lui  G.  D.  Scraba  şi  a  răposatului
        un  rol.  Cei  cari  muncisem  până  atunci  ne-am  sa­  Const.  Cihodariu,  prin  talentul  arhitectului  Traia-
        crificat  pentru  dânsul.  Ascultând  de  călduroasele   nescu.  până  la  al  şaptelea  rând.  aproape  suta  de
        objurgaţii  ale  prietenului  mieu  mai  mare,  Dela-   odăi.
        vrancea,  am  consimţit  să  fiu  modestul  secretar  al   Când  această  avere  ni  se  va  libera  de  sarcini,
        simbolicului  preşedinte  Vasile  Lucaci  şi  al  auxilia­  atunci  vom  arăta  ce  poate  cultura  liberă,  neoficială,
        rilor  săi.  între  cari  era  un  Nicu  Filipescu.  Şi  dom­  in viaţa unui popor.
        nul Goga. pribeag în Bucureşti, era pe acolo.                                       N. IORGA
          Planuri  mari  răsăriau.  de  şi  alături  politicianis­



































                                            I-iga la M&nlatirca Dealului
   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13