Page 9 - 1930-08

Date istorice din viata Ligii Culturale

culese de Barbu Theodorescu
Liga Culturală este născută din entusiasmul tineretului uni­ denţii din Ardeal pot mărturisi câte ajutoare nu primeau ei
versitar bucureştean. Cu mult înainte de 1890 se protesta In cea mai desăvârşită taină din mâna largă, prea largă a
contra măsurilor luate de Unguri, cum ar fi carul lui Gră- lui Grigore Brătianu. Biblioteca sa, vândută de fraţii săi la
diştcanu in 1881, la desvelirea statuii lui Ştefan cel Mare, In anticari, e răscumpărată de Cazzavillan şi donată, prin Ion
cuvântarea sa, sau prin ziare, dar. acestea sunt fapte izo­ Bianu. Ligii Culturale. El avea de gând să-şi lase toată
late. Prin 1888 vin din Transilvania, tinerii la studiile uni­ averea Ligii, creiând un fond naţional, dar moare fără tes­
versitare din Bucureşti, şi printre ei: Lupulescu. Simion Mân- tament şi fraţii săi nici nu vor saudâ de un astfel de fapt.
drescu şi 1. Buzan. După adunarea din 2 Ianuarie 1891. după cum se hotărâse
Din contactul cu studenţii ardeleni se hotărăşte, in 1890, mai înainte. Liga işi inaugurează începutul 1a 24 Ianuarie
să se protesteze contra tiraniei de dincolo, şi, astfel, in 16 1891. in sala Universitâţei. dată ce rămâne ca intâia zi de
Octombrie 1S90. se ţine intâia adunare a tineretului univer­ viaţă a Ligii pentru unitatea culturală a tuturor Românilor.
sitar : „Mai mulţi studenţi universitari invită pe colegii lor a Grigore Brătianu citeşte manifestul Ligii, Negulescu vor­
se intruni in sala Universităţii Marţi seara ora 7 jum. (16 beşte despre vitalitatea poporului românesc, Cernescu arată
Octombrie I8<X)) spre a lua atituchnc hotărâtă faţă de adu­ însemnătatea zilei de 24 Ianuarie, iar Simion Mehedinţi con­
narea naţională Transilvană". ferenţiază despre „Rolul civilizator al României in Orient".
La început gândurile nu mergeau mai departe. Studenţii Acum. iată şi:
se mulţumeau numai cu câteva întruniri. Adunarea are suc­
Manifestul Ligii pentru Unitatea Culturală a Românilor
ces, studenţii răspund la chemare, şi la a doua adunare, din „Liga pentru Unitatea de cultură a Românilor, numără
24 Octombrie 1890, la care ia parte ..un număr considerabil
astăzi conform statutelor, prima zi de existenţă. Lucrările
de studenţi" sub preşedinţia Iui Simion Mehedinţi, doctoran­
preparatoare pentru chemarea ei la viaţă şi pentru regulata
dul Mendonidi cere instituirea unui comitet care să agite in
ei funcţionare au întâmpinat un sprijin puternic şi încura­
permanenţă chestiunea Românilor de dincolo prin presă şi jare din partea tuturor Românilor, chiar din cele mai t
prin întruniri publice. Se mai hotărăşte scrierea unui .Memo­ părtate unghiuri ale ţârilor locuite de ci.
randum" ce se citeşte in a treia Întrunire din 26 Nocmbric
In Românul liber sa manifestat sentimentul datoriei către
1890. Până acum aveam de vorbit numai de studenţi, la acea­
fraţii săi de acclaş sânge, in cel împilat sa născut speranţa
stă adunare iau parte mulţi particulari, printre cari şi depu­
uşurării, in toţi a crescut conştiinţa vitalitâţei poporului
taţi ca: C C Dobrcscu şi Cristu Negoescu. profesorii: nostru şi a solidarităţii naţionale.
Mândreanu şi Ionaşcu, comerciantul Mihalcea. dintre stu­
denţi vorbesc Mehedinţi, Negulescu. Vicol. Se hotărăşte Acest avânt patriotic a cuprins toate spiritele şi un număr
însemnat de oraşe din ţară. precum : T.-Severin. Piteşti.
creiarca societăţii şi formarea statutelor care se citesc de I.
Craiova. Târgovişte. Slatina. Ploeşti. Giurgiu. Brăila, Ga­
Râdulcscu (Pogoneanu) in şedinţa din 15 Decembrie 1890.
Ziarele timpului laudă priceperea srudentului Mehedinţi, care. laţi. Focşani. Bârlad. Buzău. Alexandria. T.-Măgurele sau
grăbit a înfiinţa secţiuni ale Ligii şi actualmente caută a se
ca preşedinte al studenţilor, a ştiut să prezideze in mod de­
pune in legătură cu secţiunea centrală din Bucureşti.
săvârşit adunările. In şedinţa din 17 Decembrie se aleg mem­
brii comitetului in studenţii: N. Vicol. S. Mehedinţi. P. Ne­ Bunăvoinţa cu care este întâmpinată Liga pretutindenea.
gulescu. Al. Teodor, G. Mumu. I. Lupulescu. G. Cer ne seu, dovedeşte, că ea răspunde unei cerinţe imperioase naţionale,
P. Fior. M. Dragomirescu. P. Patriciu şi Al. Tâlâşescu şi (ntr'adevăr, când naţiunea română din afară de regat işi
nestudenţii: Ionel Grâdişteanu deputat. N. Barbu profesor. cleeşte ultimele forţe in luptă contra străinului, care după ce
Cr. Negoescu deputat, N. Ionescu profesor şi deputat. Ma- l-a răpit orice parte a vieţei publice, caută să-i iea prin vio­
rinescu-Bragadiru mare proprietar. Gr. Brătianu avocat şi lenţă. şi in dispreţul legilor fundamentale, mijloacele de cul­
V. Maniu avocat. Mihalcea mare comerciant şi Al. Orăscu tură naţională, atâcându-i şcoala, limba şi credinţa străbu­
senator şi Rectorul Universitâţei. iar peste câteva zile se nilor şi smulgând cu o cruzime barbară copilaşii de trei ani
alege preşedinte: Al. Orăscu. secretar Lupulescu şi casier dela sânul mamei române spre a-i desnaponaliza şi a-i în­
Gr. Brătianu. Dintre aceştia trebue reţinut un nume: Grigore văţa sâ-şi urască neamul, graiul, religiunea şi chiar familia,
Brătianu. când. cei ce reclamă aplicarea şi respectarea legilor sunt
In seara zilei de 2 Ianuarie 1891 se adunară tinerii stu­ aruncaţi in temniţă, când un strigăt de desperare iese din
denţi şi oameni in vârstă la locuinţa acestuia din Hotel du gura mai multor milioane de fraţi ai noştri, când un şovi­
Boulevard. camera 63 etajul III. Aici se plămădeşte Liga. nism tiranic tinde a mortifica o mare parte din corpul popo­
care fără entusiasmul studenţilor şi fără marea putere de rului nostru, orice nepăsare ar fi o sinucidere naţională.
muncă şi pricepere a lui Gr. Brătianu. n ar fi putut trăi. Pentru aceea Liga işi propune a deschide şi întreţine ne­
Născut la 1849, îşi face studiile liceeale la Viena. apoi ur­ contenit lupta pentru apărarea naţionalităţii noastre, până la
mează dreptul Ia Berlin şi Paris. Venit In ţară e magistrat, încetarea acestor persecuţi uni străine secolului nostru şi mo­
apoi deputat, când In 1891 intră in Ligă. o organizează, fiind ravurilor europene. Ea voieşte ca fraţii noştri de pretutindeni
timp de trei ani sufletul el şi moare în 26 Februarie 1893 ca «ă aibă deplina libertate in materie de învăţământ, voeşte ca
preşedinte şi casier al Ligei Culturale. „Suflet bun. nobil, limba noastră să fie respectată şi biserica română inviola­
cum rar se poate întâlni oriunde, şi numai învăţătorii şi stu­ bilă. Pentru conservarea acestor bunuri străbune, singurele