Page 15 - 1930-09

General RADU ROSETTI: CRUCEA ROŞIE 537

PREŞEDINŢII CRUCII ROŞII

Henri Dunant, întemeietorul Crucii Roţii Principele Grigorc Gr. Gbica Georgc Gr. Cantacuxino
8 Maiu 1828 -30 Oct. 1910 15 Iulie 1876—15 Febr. 1897 9 Martie 1897—23 Martie 1913

tombrie 1863 la Geneva, pentru a căută cele mai voluntare ce au adunat au fost singurele in stare a
potrivite mijloace de a veni in ajutorul răniţilor, procură ajutoarele suficiente.
acolo unde serviciile sanitare militare erau neîn­ „Consiliul de Miniştri, prin jurnalul încheiat la
destulătoare. 7 crt. autorizând formarea unei asemenea Socie­
tăţi în România şi fiind cunoscut zelul şi devota­
Conferinţa a elaborat o serie de rezoluţii care
au servit de bază la întemeierea unui mare număr mentul ce Dvs. aţi arătat totdeauna însemnatelor
de instituţii menite a veni in ajutorul militarilor ră­ instituţii de binefacere, care, sub luminata Dvs. di­
niţi. recţie. dau rezultate atât de satisfăcătoare, viu a
vă rugă să bine voiţi. Principe, a primi sarcina for­
Aceste rezoluţii au constituit statutele funda­
mentale ale tuturor instituţiilor care s au întemeiat. mării acestei Societăţi şi în ţara noastră unde până
astăzi nu există nici una.
Iar comitetul de iniţiativă care provocase confe­ „In speranţa că Dvs. veţi binevoi a luă această
rinţa experţilor, a sefvit la început de legătură în­ sarcină, am onoare a vă alătură un proect de sta­
tre aceste instituţii şi a devenit in urmă Comitetul
Internaţional al Crucii Roşii, cu sediul la Geneva. tute pe care. adnotându-le. vă rog a le înapoiâ spre
a obţine în urmă înalta aprobare.
Primul act internaţional, care a consacrat opera „Bine voiţi vă rugăm. Principe" etc...
începută şi prin care se recunoştea că rănitul si In urma acestei adrese. Principele Dimitrie Gr.
bolnavul nu mai erau beligeranţi şi că personalul Ghika a convocat pe mai multe persoane de sea­
spitalicesc eră neutru, a fost convenţia dela Ge­ mă şi a format un Comitet provizoriu, care. prin
neva, dela 22 August 1864. la care au aderat 54 procesul verbal din 4 Iulie 1876. a hotărât orga­
de. State. România a dat adeziunea ei la 18/30 nizarea unei societăţi de ajutor pentru militarii ră­
Noembrie 1874.
niţi în răsboiu, sub denumirea de societatea „Cru­
La 11 Iunie 1876, Ministrul de Răsboiu de a- cea Roşie din România".
tunci. Colonelul G. Slăniceanu, a adresat Principe­ La 15 Iulie 1876. membrii fondatori ai Societăţii,
lui Dimitrie Gr. Ghika următoarea scrisoare : intrunindu-se au ales primul consiliu general com­
„Guvernul Român în anul 1874 a aderat la Con­ pus din următoarele persoane : Dimitrie Gr. Ghika.
venţia dela Geneva, încheiată in 1864 între mai Nicolae Kretzulescu. Dimitrie A. Sturdza, C. A.
multe State din Europa, in scopul de a veni in aju­ Rosetti. Ion Ghika. Dr. P. Iatropol. Dr. C. Da-
torul răniţilor şi bolnavilor militari în campanie. villa. Gcorge Gr. Cantacuzino, Gr. C. Cantacu-
„Mijloacele de care dispune administraţia Răs- zino. Dr. Ar. Fotino. Hillel Manoach. Dr. I. Theo-
boiului fiind foarte restrânse, pentru a se putea dori. Colonel St. Fălcoianu. Colonel I. Algiu. Dr.
indeplini scopul filantropic propus în toate Statele Athanasovici.
semnatare ale acestei convenţii, s a format prin ini­ Preşedinte a fost ales Principele Dimitrie Gr.
ţiativa privată societăţi pentru ajutorul răniţilor şi Ghika.
bolnavilor militari în răsboiu. cari prin subscripţii Statutele Societăţii au fost promulgate prin Inal-