Page 23 - 1930-09

General RADU ROSETT1 CRUCEA ROŞIE Mă

tate de mămăligă corespunzătoare. Această canti­ vut cei loviţi de nenorocire când au văzut că sunt
tate a fost mărită, pe măsură ce resursele proprii ajutaţi într un mod frăţesc şi desinteresat. s a con
ale locuitorilor se sleiau. cu începere dela mijlocul tribuit la înlăturarea prilejurilor de revoltă sufletea­
lunii Ianuarie 1929, la 400 grame de pâine. scă sau de neorândueli. care mai cu seamă in re­
In a doua jumătate a lunii Februarie, din cauza giuni ca acelea ce au fost ajutorate, puteau să aibă
iernei excepţionale, fiind mulţi muncitori fără dc aşâ de rele răsfrângeri. S au întărit şi legăturile
lucru. Ministerul Muncii a cerut Crucii Roşii să intre diferitele părţi ale ţării, nu numai între copii,
organizeze. în oraşele Chişinău. Tighina. Cetatea dar şi între adulţi, prin conştiinţa că din toate
Albă şi Bolgrad ceainării cu distribuţie de pâine, părţile ţării, toţi sau grăbit să le vină în ajutor
dând şi mijloacele necesare pentru acest surplus de fără deosebire de neam sau de credinţă. S a con­
cheltueli. Şi ajutorarea aceasta s a dat conform do­ tribuit astfel la înfrăţirea şi între Români, dar şi
rinţelor exprimate, organizându-se şase ceainării intre naţionalităţile străine din aceste regiuni, şi
in Chişinău şi câte una în Tighina. Cetatea Albă Români.
şi Bolgrad şi mai târziu şi in localitatea Curci, de Ajutorul dat a fost şi un sprijin direct dat şcoa-
lângă Bolgrad. Ici. care. servind prin cantine de centru al ajuto­
In nici unul din satele in care a funcţionat o can­ rării. a devenit in mintea copiilor şi un simbol al
tină a Crucii Roşii n a murit nici un copil de foa­ spiritului de ajutor frăţesc.
me. In ajutoare nu s a făcut nici o deosebire de na­ Voind a ajută moraliceşte pe bolnavii din spi­
ţionalitate sau de confesie. tale. Crucea Roşie a dispus acum în urmă ca fi­
In fine. în luna Martie, in urma cererii Primăriei lialele sale, luând înţelegere cu medicii-şefi ai spi
Orhei. s a organizat de către filiala locală a Crucii talelor, să organizeze pe lângă spitale. Asociaţii
Roşii o cantină unde au mâncat 300 oameni, timp de prieteni ai spitalului . . . cutare, asociaţie me­
de 6 săptămâni. nită. în limitele permise de medici, a distra pe bol­
In rezumat, prin mijlocirea Crucii Roşii s au pu­ navi. a-i încuraja şi a-i ajută, prin cărţi, scrieri de
tut hrăni, in 650 cantine sau ceainării. 58.913 co­ scrisori, mici daruri, etc.
pii şi bătrâni dând 5.049.438 porţii cu o cheltuială Această nouă ocupaţie arată spiritul de care este
totală dc 28.450.807 lei sau de 5.64 lei de porţie. însufleţită Crucea Roşie Română, care conştientă
Trebue însă să ţinem seamă de faptul că un nu­ că un organism trăeşte numai atâta timp cât se
măr destul de mare de săraci au fost alimentaţi de desvoltă. îşi întinde şi intensifică activitatea şi
cantine, din ceeace rămânea dela copii şi că numă­ pentru a micşoră, in limitele posibilităţilor, sufe­
rul lor nu a fost trecut în statistică. După infor­ rinţele omeneşti, pentru a mări sentimentul de so­
maţiile luate, acest număr se urcă la cel puţin 5% lidaritate generală şi pentru a fi gata la orice ne­
din numărul celor trecuţi in socoteli. In cât se poate voie, din cadrul ocupaţiilor sale. să acţioneze cu
spune că. în total, numărul celor ajutoraţi se urcă material îndestulător şi cu un personal plin de un
la 61.860. iar numărul porţiilor servite la 5.301.914. desăvârşit dor de bine.
costul unei porţii fiind de 5.37 lei.
Ajutorul material ce sa dat a avut un mare e- General RADU ROSETTI
fect moral. Prin sentimentul de întărire ce l-au a­ 31 Octomvrie 1930.

„Crucea Ro*le“ hrininJ populaţia înfometa ta din Basarabia