Page 33 - 1930-09

C R O N I C A 355

Aş fi vrut ca. la amintirea multelor lucruri din operă sau puţin o expoziţie industrială sau de artă. S au cheltuit pen­
din trecut, menite să ni-l aducă mai aproape pe sărbătorit, tru clădirea palatului 50 de milioane de mărci, iar pentru
să nu se fi uitat un om şi o epocă. Mulţi ne-am trezit au- publicitate. 30 de milioane. 125 de milioane de lei. o opti­
zindu-i glasul şi am ieşit din ea. Cel mai de seamă c fără me de miliard, ca să se pună In lumină şi să se cheme la o
îndoială Sadoveanu. Omul se chiamâ Iorga. iar epoca, să' Ispravă aproape egală ca valoare bănească ! E vorba de ex­
mănătorismul. Oricâte prefaceri, de creştere şi de înrâurire, poziţia internaţională de igienă dela Dresda. Rezultatele au
a încercat mai târziu, voit sau nu. Sadoveanu râmâne cel fost in măsura mijloacelor de propagandă puse la îndemână.
mai puternic şi mai statornic povestitor sămănătorist, pe Oaspcpi sau numărat cu milioanele şi cheltuelile au fost
care mişcarea l-a creat. Atâţia fac legătura, atât de strânsă, acoperite. E un semn că trăim in veacul publicităţii.
intre „Şoimii ' şi „Neamul Şoimâreştilor". sau chiar ..Zodia Noi mai de grabă dispreţuim mijlocul sau il întrebuinţăm
Cancerului’ . fragmente din aceeaş mare frescă eroică, şi uită fără convingere. Mi-aduc aminte că la o întoarcere din Ger­
sau nu vor să mărturisească acest adevăr. In lumina lui. mania. unde studiasem puţin problema editorială şi piaţa
Sadoveanu nu scade, ci dimpotrivă. El capătă atmosfera, pe cărţii, am încercat să % orbesc unui editor de un clement de
care altfel no mai are. calcul, neprevăzut in
iar. fără atmosferă, contractul sau in acea
foşnetul de frunze al scrisoare de editură
stejarului dela Orhei schimbată cu scriitorul
râmâne fără glas şi român a doua zi după
numai o proiecţie zim­ ce i sa primit un ma­
ţată. artistică şi mută. nuscris. Acest element
pe orizont. se chiamâ publicitatea
Ce-a însemnat apoi şi urcă până la zece la
jicnireu. care a înfierat sută din cheltuelile
pe aducători, a Univer­ cărţii. Se va răspunde,
sităţii, a unei părţi a ce-a răspuns şi editorul
Universităţii din Iaşi şi român, că împrejurările
respingerea sâ sărbă­ la noi sunt altele. Nu
torească pe un mare cred. Şi o dovadă c c
român pentrucâ nai răspunsul, bun poate
avea titluri academice ? anul trecut, când mi s a
Mijlocul le era la inde- dat. nu mai e bun as­
mănă, ca să respecte la tăzi. Editorii noştri au
urma urmei şi acest ne- trebuit să descopere pu­
respectabil motiv, im- blicitatea cărţii, de ne-
plinindu-şi in acelaş voe sau prin imitaţie,
timp adevărata datorie: şi ea a început sâ-i
să confere lui Sado­ coste. Cu cât acest cost
veanu titlul, cu acest creşte, cresc şi tirajele.
prilej, de doctor ho- Era scopul şi mai îna­
noris causa. şi sâ săr­ inte urmărit, dar nu i
bătorească un coleg. se găsise vehiculul.
Singuraticul dela Co- Iată insă un fapt cu
pou. cum trebue să adevărat nou şi care
râdă, dintre stâlpii ş‘ arată că ştim sâ mer­
orătăniile lui de aleas.' gem cu vremea, cel pu­
viţă ! ţin pe unele cârâri
In schimb. laşul literar şi artistic l-a înconjurat cu un tăiate cu indrăsnealâ prin tufărişuri, de oameni fără preju­
brâu de iubire si de lumini. Poate că locul lui Sadoveanu decăţi. El trebue ridicat din grămada celorlalte şi pus In
in literatura română întreagă c mai greu de hotărât sau nu văz. ca un vânat rar.
e un prilej de grabă: Scriitorul ne dă doar in fiecare an Anul acesta se face numărătoarea populaţiei. Specialişti
cel puţin câte un volum nou : dar ce înseamnă el pentru pregătiţi şi cu râvnă şi organe administrative de pe toate
Moldova şi duhul ei. e limpede pentru toţi, de pe-acum treptele pun la cale de hini de zile lucrările cerute. O şcoală
fără putinţă de schimbare. specială scoate recenzori. Maşinele celei mai mari tipografii
trag zi şi noapte după şaisprezece stereotipii sutele de mii
PUBLICITATE. Citeam de curând o informaţie sta­ şi miloanele de formulare ale recensământului. Acţiunea sta
tistică in legătură cu o expoziţie. Era o cifră de spaimă şi să înceapă. A mai stat sâ înceapă şi a mai început la noi
reprezentativă pentru epocă, aşa cum e coturnul şi masca şi in 1912. Pilda era dată. Puteam so urmăm. Atunci vre­
pentru arta dramatică veche, bolta pentru stilul bizantin, mea. care e alta. a apărut şi a cerut ceva pentru ea. Vremea
crizantema pentru Japonia. Expoziţia sa inchis abia. nu la a trebuit să fie ascultată.
noi, ci pe Elba. in capitala barocă a Saxoniei. N'a fost cel Alături de rotiţele unei administraţii, mişcate de un singur