Page 34 - 1930-09

5 3 6 B O A B E D E G R Â U

robinet până la capetele ţârii şi până in cel mai pierdut a- urmă Troeni pe undele nesigure ale lui Neptun. in tradu­
mânunt. şi-a fâcut loc un străin. El era adus şi înţelegea să cerea cam bolovănoasă a lui Coşbuc. Văzduhul e plin dc
se intcrpuc. ca să învioreze şi să avânte. Direcţia recensă­ amintirea şi de versurile magului din Gcorgice şi din F.neida.
mântului şi-a dat un serviciu al propagandei. Principiul biu- Zeii glumesc. Zeii glumesc. E noaptea Iui Virgiliu. două mii
rocratic al circulârii. care priveşte ţara ca o mulţime su­ de ani de când s'a născut, şi din toate părţile se încrucişează
pusă. a dat îndărăt in faţa principiului social, care ştie că sub cer vorbele care îl preamăresc. Aş vrea să spuiu două
are înainte un public şi că el cerc să fie câştigat prin con­ versuri şi nu pot. Scuturâturile şoselei desfundate sunt prea
vingere. Vom vedea foarte curând căile acestei convingeri. vrăşmaşe. Ce versuri am tradus şi eu odată, acum un sfert
Ele vor putea fi mai mult sau mai puţin isbutite. Ceeace ră­ de secol ? ..înotătorii rari in larga genune - '... Un nou salt şi
mâne va fi gândul. Statul îşi însuşeşte publicitatea. Amenin­ clasa de pe vremuri, cu toţi colegii, unii ajunşi, alţii ruini
ţările şi pedeapsa se arată a fi mai greu de mânuit, şi in tot omeneşti şi atâţia morţi, se dărâmă peste mine. Zeii glu­
cazul cu mult mai slabe roade, decât buna învoială şi zâm­ mesc.
betul. Afiş. broşură, cinematograf, radio vor netezi, cu tâ- Pe urmă am luat parte la ziua lui Vergiliu dela Ateneul
vâlugele lor meşteşugite, căile recensământului. Român. Ministrul Italiei i-a pus in jurul capului cununa de
Ridicăm cu dreapta faptul in vedere, ca pe un vânat rar. vorbe aproape latine, cu o mişcare, neobişnuită la un diplo­
mat. care e o întrupare a stăpânirii dc sine. dar stându-i acum
şi aici cu atât mai bine. Am ascultat o conferinţă învăţată,
AMINTIREA LUI V1RG1UU. Se poate ca zeilor să
cu istoria vieţii şi a operei, dela copilăria de lângă lacul
le fie câte odată sete: un marc scriitor, care astăzi se găseşte
lombard până in străzile de marmură ale Romei. Versurile
in lumea lor. a scris-o. Cred însă că de cele mai multe ori s'au împletit şi s au despletit, in jurul prilejurilor şi al zciloi
ei glumesc. Faţa veşniciei nu poate fi încruntarea, ci zâm­
din ajunul naşterii lui Cristos. Erau citate, dar citate in
betul. Glumesc pe seama clipei, adică pe a noastră, a oa­
limba şi cu cadenţa poetului chemat să primească închină­
menilor. ciunea urmaşilor debarcaţi la ţărmul tracic. Şi la sfârşit un
Mă găseam de curând pe drumul de apă al celei din urmă imn de preamărire sa înălţat, al unui îndrăgostit de clasi­
călătorii a Iui Virgiliu. Vaporul, cu nume grecesc, plutea in­ cism. care a pus din flacăra lui o scăntee şi in mine in anii
tre Brindisi şi Corint. Era o noapte caldă de Octombrie, cu studenţiei. Era acelaş glas din aparatul de radio dc pe dru­
luna plină ca un fanar clătinat la catarg. Spuneam încet ver­ murile dc noapte şi de ploae ale Vlăsiei. Zeii glumesc.
surile catifelate, ca un întâiu suspin romantic, ale marelui
ooet latin, bolnav de piept şi îndrăgostit de tăcere. Eram AMBULANŢA CULTURALĂ. — De câtva timp o apa­
pe puntea de sus, singur sau numai cu umbre. In scaunele riţie neaşteptată a îmbogăţit viaţa satelor, mai ales din îm­
Umgi dormeau sau visau sub invelitori. îndărătul meu. câ­ prejurimile Bucurctşilor. Şi-a fâcut întâele drumuri la Dră-
ţiva din tovarăşii dc drum. Ne apropiam de Parnas. care îşi găneşti, Coraana şi Toporu in Vlaşca. apoi s'a arătat la Cio­
punea pe creste un chenar trandafiriu. Corabia trecea virc,;- căneşti, Cocioc şi Brâneşti in Ilfov. E un vis vechiu al oa­
’ianâ. cu funii şi cu proră de argint. menilor cari ciocănesc de vre-o douăzeci de ani la organi­
Trebuia să coborlm peste câteva ceasuri la Iţea. ca să zarea culturală a ţării. A trecut ca proiect pe la Casa Şcou-
mergem la Delfi. Atunci s’a apropiat, călcând greoiu. o mo- lelor. a întârziat ca plan cu un început dc realizare pe la
gâldeaţâ dc întuneric. Un biet om mă găsise pe mine treaz, fosta Fundaţie Culturală Principele Carol, şi a căpătat acum
dupăcc colindase tot vasul, ca să-şi spue necazurile. Ii era roate, o librărie cu vitrine călătoare, un aparat de radio, al­
frică de apă. Trecuse la Pireu puntea impins din urmă. dar tul dc cinematograf, o cutie de medicamente, o echipă dc
acum avea de gând să se ascundă intr'o cabină sau să se specialişti. Cine vede marele automobil închis, cu totul şi cu
ţie de drugii parapetului şi nici cu boii n'avcau să-l mai totul galben, fie strecurându-se cu toată stângăcia prin Bu­
►ragă. Inebunea. numai când vedea. Jos , sub scară, apa al­ cureştii. pentru care n'a fost gândit, fie pe şoseluţe de ţară.
bastră. Ii venea să se arunce. Căutam să-I liniştesc, dar cu hopuri. cu praf şi cu puţuri cu cumpănă, să nu se apuce
mi-era ruşine de ameţeala mea de-adineauri. In bătaia lunii. a gândi că e o năzbâtie românească, fără pildă in altă parte
Zeii imi întinseseră o cursă. Glumeau. şi menită să se împotmolească la vreo cotitură, geografică
Acum câteva zile mă întorceam dintr'un sat din fosta sau bugetară.
Vlâsie. într'un automobil acoperit, cam către miezul nopţii. Am mai spus-o. şi mi se pare că nu stăruiu niciodată in
Ploaia râpâia in invelitoarc şi plângea pe geamuri. La ho- destul. împărtăşirea culturii a ajuns astăzi o tehnică, pretu­
puri săream in sus. ca mişcaţi de sfori. Aveam cu noi un tindeni aproape aceeaş. Schimbările, de potrivire cu locurile
aparat de radio. Am alergat atunci prin noapte şi prin pus­ şi cu oamenii, sunt fireşti, dar nu înlătură uneltele acestei
tietate. după diferite posturi. Iată Roma ! Cineva vobeşte. tehnice. Dacă am lua numai biblioteca populară, una din cele
S'aude mai limpede decât dacă ar vorbi un vecin. Zeii glu­ mai însemnate. Cum se înfiinţează şi se conduce, local, bi­
mesc. încercăm după câtva timp altceva. Sunt turburâri at­ bliotecar. buget propriu, sunt cerinţe in toate părţile valabile.
mosferice sau alte piedici şi chemăm Bucureştiul. Iată Bl- In ce priveşte înzestrarea propriu zisă cu ce anume cărţi,
curcştiul, nu undeva după vreo geană neagră de câmp arat. orele dc deschidere, sistemul, al sălii de lectură sau al îm­
încotro ne îndreptăm cu toată puterea motorului, ci aci. in­ prumutării acasă, aici pot să-şi spună cuvântul împrejurările
tre noi! Zeii glumesc. In hurducăturile desnâdăjduite ale deosebite ale pământului. La fel şi cu ambulanţa culturală.
automobilului, prin furtună şi apă. un conferenţiar nevăzut Dacă v’aş spune că Bulgaria are câteva, prevăzute într’o
face. cu tremurări în glas. lauda lui Virgihu. După el. un lege. aceea a cinematografelor, că am văzut profesori uni­
actor tragic povesteşte înaintea Didonei isprăvile celor din versitari. îndrăgostiţi de ele şi insoţindu-le de câte ori pu-