Page 35 - 1930-09

C R O N I C A 3 5 9

târziu i-am cunoscut literatura de traduceri după romane sen- care se uită puţin dintro parte, cu o privire fără nici o
raţionale franţuzeşti. Cei patru muşchetari nau izbutit nicio­ problemă in ca şi cu toate acestea încărcată parcă de pârere
dată să-mi placă pentracâ mi-au rămas in minte eroii fără de râu. poate după viaţa in neopritâ scurgere, supraveghează,
pată din Regii Apusului sau Treptele tronului. Fireşte că intr'o tonalitate de ocrâ stinsă, toate celelalte lucrări. Alături
nu i-am recitit şi nu mai ştiu decât foarte tulbure ce erau. deosebit cu totul, ca viziune şi mijloace, stă Pătraşcu. Nu
dar dau până acum de urmele lor in mine. A venit apoi lipsesc Ştefan Popcscu. Steriade, Bunescu. marile pictori fe­
Ziarul Călătoriilor, cu altă lume. cu orizonturi neaşteptate, mei Fierb mal ales oamenii, cu cari p-c drag să vorbeşti şi
nu spre vis şi spre închipuire, d spre pământul de sub pi­ pe cari anevoe sâ-i mai aducă alt prilej atâţia la un loc.
cioare şi tainele lui. Mulp vin pentru ..Universul" de astăzi dar sunt destui cari
Mi-aduceam aminte de drumul meu dintâiu la casa ..Uni­ vin pentru ..Universul" dc odinioară şi ca mine. pentru co­
versului". Cerusem pilăria lor şi anii
să fiu dus. Eram cei frumoşi. fără
intr'o clasă oarecare întoarcere. E mai
primară. Mi s'a pâ- mult decât serbarea
rut la inceput câ unui ziar. serbarea
sunt inşelat. Nu se unui crâmpeiu de
putea, după mintea istorie din cele mai
mea de-a tund. ca o neirchipuite şi a
asemenea minune de unei râvne dc cul­
foaie şi atâtea fas­ tură fără pereche.
cicole fermecate, cu Suntem top ilustra-
lupte de Indieni şi pi intr'un cadru dc
lovituri de tomaha- tipografie luap din
vacuri. să se ticlu­ această istoric ş:
iască intr'o casă ca din această cultură.
toate casele. M aş­ Steaguri fălfâe peste
teptasem cu totul la noi şi de departe ne
altceva. Am rămas ajunge freamătul de
mult timp in gang, cântec al oraşului.
până să mă conving,
plin de obidă şi LITERATURA
scârbit, câ acesta româna in că­
era adevărul. Copi­ lătorie. — Ca­
lul din mine s’a îm­ pitalele germane.
păcat cu un ou de Berna. Viena. Ber­
tablă dela una din lin, vor primi In cu­
găinile automate, rând oaspeţi. Oas-
care ouau pentru pepi se vor desface
cine le punea zect din poezia noastră
bani in puşculiţă. populară şi din poe­
Pe urmă „Univer­ zia cultă: Cântece
sul" a intrat şi el bătrâneşti. Ce te le­
In rândul celorlalte geni codrule, sau
ziare, sau cu mine Hanul lui Mânjoalâ.
numai sau petrecu' Arghezi. Bacovia.
schimbări. Legătura Crainic. Pillat. Bar-
cu copilăria insă bu. Maniu. Vinca şi
nu se mai putea vw trece cu sono-
desface. Palatul , U ni versului ritâp împrumutate
Casa ..Universului" c astăzi un adevărat palat, cu săli limbii germane, prin sălile de recitări. Doamna Thcamaria
uriaşe, pline de lumină, aşa cum. dacă ar fi fost odinioară, Lenz. care it poartă in toate aceste locuri. ..trece astăzi drept
mi-ar fi mulţumit dorul meu de copil hrănit cu basme. cea mai bună recitatoare din Germania". Sunt chiar cuvin­
Aripa din stânga intrâriii a adăpostit acum, la inaugurare, tele lui Lucian Blaga şi putem avea încredere.
una din cele mai frumoase expoziţii retrospective de artă Iniţiativa a pornit poate din oraşul in care-şi împlineşte,
românească. Iată. a ieşit şi Grigorescu din ascunzători şi stât de mulţumitor, rosturile de ataşat de presă, şi îşi spo­
bucăţi. Încă neapărute in public, stau aici pe un întreg pe­ reşte. atât de frumos, opera literarâ. autorul lui Zamolxe. E
rete. Sunt intre ele şi pânze cunoscute, dintre cele mai sub- incâ un cuvânt să fim liniştip. întreprinderea va fi bine or­
pri ale pensulei lui. Hanul la drum e dintre ele. cu o gin­ ganizată şi câştigul pentru ţară, in crearea unei atmosfere
găşie aproape Japoneză, dinaintea Japonezismului de caligra­ de artă. sau pentru scriitori, in punerea in circulapc euro­
fie şi de lac din pictură. Autoportretul, cu capul cel înalt peană a unor fiori şi nume dc departe, va fi real. Dovada