Page 36 - 1930-09

5 6 0 B O A B E D E G R Â U

ne-o dau fie şi numai lămuririle, după care putem judeca Urmărim mişcaţi această călătorie a poeziei româneşti in
de-aici. Traducerile, dinainte avute sau făcute acum. sunt trei din cele mai luminate ţân. şi umbra subţire a celei care
de mânuitori de nădejde ai celor două graiuri. Cisek şi Bla- o poartă, florală pe braţe.
ga se găsesc printre ei. Criteriile, după care sunt alese bu­ Mai ales acum, dupăce am putut-o auzi şi in Bucureşti,
căţile. corespund unui modernism luminat şi cu răsunet In atât in Aula Fundaţiei Carol. pentru un public numeros ca
Apusul germanic : deoparte cântecul primitiv, poezia naivă la foarte rari prilejuri, cât şi la dna dată in cinstea ei de
a poporului, şi de alta produsele celor mai năvalnice sensi­ P. E. N. Club. pentru scriitori, intre cari d-na Theamaria
bilităţi sau ale re­ »_ Lenz descoperea, la
prezentanţilor de cu­ fiece prezentare, un
rente. Cei cari vor AULA nume cunoscut.
dori să audă isprăvi dfcsNEUCN
singulare le vor a- GTnvws»i/nu PLANURI DL
K»rd»«nj€ld.
vea. dar nu vor FEDERAUZARE
pleca numai cu do­ BALCANICA. —
rul nid cei cari vor Planuri de federa­
veni pentru desco­ lizare balcanică au
perirea. de caracter apărut de mult şi in
mai etnografic, a toate ţările penin­
firii şi judecăţii este­ sulei. Le-au avut şi
tice naţionale. oameni politia ro­
Afişul, care por­ mâni. încă din zi­
neşte înaintea artis­ lele romantismului
tei prietene, a fost nostru politic. Nu
lucrat de Mathty. de un istoric al lor
El ne leagă de o o vorba. De altmin­
m u n c ă instelatâ. teri, faţă de schim­
pierdută In cerul bările aduse cu el
germanic. Această de râsboiu. intre
femee. care îşi de­ cc-a fost şi ce este
părtează puţin mas­ prăpastia e mai a-
ca anume ca să ne desea fără punţi.
privească, spune Depărtările nu sunt
sau. dacă nu le spu­ in materie, d In
ne tuturor, nc spu­ duh. Cum să poţi
ne nouă. mai mult sări peste acestea :
decât străinilor, fer­ Vechile planuri
mecaţi numai de de federalizare se
gândul compoziţiei năşteau printr o con­
şi de linie. E privi­ strângere din afară.
rea împrumutată, a Ţările din Balcani,
insuş artistului rupt abia scoase de sub
de noi. când o che­ acclaş jug, se ve­
mare carpatică i-a deau primejduite de
adus aminte de lo­ altele. Fiecare in
curile şi de legătu­ parte işi dădea
rile copilăriei. O seama că c o pradă
pornire gingaşă a uşoară: scăparea nu
fost şi din partea l u w w u n c v i i i putea veni decât
iniţiatorilor, că sau bel mâ andtr Abznd Kasjex dintr o apropiere. In
gândit la el, cum a unele cazuri ea a
fost şi din partea luat chiar forma u-
lui. că a primit Afijul conferinţelor cu recit»ri din •criitorii rodini A* ă-n. TWm.ri. Lmmm ncl propuneri dc
înainte să deştepte pe străini, marea vrăjitoare, poezia, a uniune personală, adusă de acelaş suveran unic pe două tro­
adunat împrejur pe Românii împrăştiaţi vremelnic sau pen­ nuri. Se visa realizarea unei unităţi politice, a cărei formulă
tru totdeauna, prin lumea germanică. Afişul e numai intr'a- rămânea să se caute, anume ca să se creeze un tot in mij­
tâta pictural, cât să se ridice peste ilustrarea unei veşti tre­ locul celor trei imperii aşezate pe margine şi cu tendinţe sau
cătoare. Factura lui Mathiy, jumătate de vis şi jumătate de tradiţii dc cucerire.
energie, ceeace adică a adus dc-acasă prelucrat in tehnica Astăzi împrejurările sunt altele. Pe deoparte, cele trei im­
ţârii de Înfiere, se deosebeşte şi aid. nu ca o luptă, ci ca o perii au dispărut: Austro-Ungaria s’a Împărţit între diferi­
împăcare. Modernismul şi-a cucerit formele clasice. tele naţionalităţi. Rusia s a sovietizat şi e deocamdată scoasă