Page 37 - 1930-09

C R O N I C A 5 6 1

din comunitatea statelor europene. Turcia c o republică mai lor mai multe guverne a venit şi intâia adunare la Geneva,
mult asiatică. Primejdiile nu mai pândesc la vreuna din la­ care se arată a trebui să mai fie urmată de atâtea altele, a
turile triunghiului balcanic. Ele s au mutat lnâuntru. In douâ avut loc. Pentru ideea. mai mult decât propunerea unei a-
rânduri, in mai puţin de douăzeci de ani. toate ţările de-aici. propicri a Statelor balcanice, s'a luat cealaltă cale. Se va
afară de Albania, s'au bătut intre ele cu toată patima dis­ putea zice că dintr'o pricină de tactică şi de oportunitate,
trugerii. Rănile sunt încă mari şi sângerânde. Pe de altă care poate foarte uşor cădea, sau a şi căzut după intâia con­
parte, in urmele călcate de Societatea Naţiunilor, Franţa a ferinţă : teama sau că guvernele nu vor primi asemenea
scos chemarea unei uniuni europene. Gândul era aproape ca sarcină sau că dela început conferinţa va da greş şi că va
întâia incercare să se facă in Balcani. Trebuinţa ei nu mai strica mai mult decât îndrepta legăturile, de bine. .de rău
venea de afară. Toate cele şase ţări sau ridicat atente. Des- existente intre guvernele diferitelor Sute balcanice. întâiul
binările erau mari şi uneori de neîmpăcat. Răsboiul Ie pri­ rost al conferinţei, in afară, de împlinirea unei ordine de zi.
cinuise sau le adâncise, răsboiul loviturilor armate sau al culmea cu prăpăstii numai de câţiva ochi văzută şi urmărită
loviturilor diplomatice. Poate că venise in sfârşit rândul tot timpul cu spaimă cât conferinţa a făcut drumul până la
pârii prin bună învoială, pentru o dcslegare. Putinţele ci ea. era dovada posibilităţii ei materiale. Se credea că e ne-
său cercetat in Întâia conferinţă balcanică dela Atena. voe acolo de un Iason care să fie in sure să înhame la a-
Capitala Greciei a dat acestei intâe conferinţe măreţia ca­ ceeaş osie lei şi tauri sau tauri scuipând foc pe nări şi cu
drului şi oamenii ei isteţi. Era ca o întoarcere pentru toţi la copite de aramă. Posibilitatea materială a adunării unei con­
izvoare. Cultura elenă şi ateniană ne stăpâneşte încă. Ori­ ferinţe cu delegaţi din toate Statele, cari să discute progra­
cât sar închide cineva in câmân ferite sau in păreri strimte, mul unei apropieri reciproce, a fost dovedită. Guvernele pot
amintirea Partcnonului pluteşte ,pestc tot şi lumea veche în să treacă, din ascunzişul lor. pe întâiul plan şi să ia frânele
ruinelo ei sfinte, e pretutindeni. De-aici a vorbit Pericle, pe- in mâini cu răspundere. Este -un punct de vedere, şi el
acolo a trecut Socrate, iată teatrul unde s'a jucat Eschil. începe să-şi facă drum. Poate că in curând ii vom v'edea
Areopagul, unde Praxitel ca să scape pe Frine a desvelit-o realizat. Să rămânem deocamdată aproape de celălalt.
deodată in faţa judecătorilor. Niriun oraş din peninsulă nu In problema unei uniuni balcanice diferitele asociaţii de
era mai potrivit să vorbească in numele unei unităţi cu pu­ specialiute sau personalităţi ştiinţifice şi culturale n'au nu­
tinţă, decât oraşul care a realizat-o pe vremuri pe cea spi­ mai valoarea unor organe de experţi, la care şi aşa guver­
rituală. La anul. conferinţa se va aduna la Constantinopol. nele pot. oricând ar fi nevoe, să se adreseze. Ele reprezintă
oraşul care a rclizat-o mai ales pe cea politică, pentrucă pe opinia publică organizată. Ideea unei apropieri balcanice
cea creştină ortodoxă a impârtăşit-o şi cu altele, iar dela o oncât de veche ar fi. in marginnile vieţii politice de altă
vreme, dela păngârirca Sfintei Sofii, a pierdut-o. Gnc nu dată. are nevoe in întâiul rând de popularizare in toate cer­
simte insă că domnia Atenei e mai bună, mai adâncă şi mai curile. Lumea trebue s'o descopere şi să se 'împrietenească
primită ? Că de-aici trebuia început ? cu ea. auzind şi citind, in presă, in studii sau In conferinţe,
Aş vrea să atrag de-acum luarea aminte asupra unei slă­ care ii sunt elementele şi perspectivele. O acţiune de reali­
biciuni a intăei conferinţe, care c insă şi cea mai mare tărie zare imediată. începută şt menţinută in cabinetele oficiali­
a ei. Punctul de vedere politic mă tem că in cele din urmă tăţii. e mai in primejdie să se fărâme decât in oricare parte
va fi mai puternic şi va birui. Să ne oprim la stările de a Europei. Lucrările de pregătire nu există şi Statele balca­
astăzi cât mai avem răgazul. Simt că de pc-acum ele ne fug nice n'au deprinderea şi încrederea conlucrărilor diploma­
pe dinaintea ochilor. tice. decât foarte palid, de a doua mână. prin Societatea
Conferinţa interbalcanicâ sa ţinut cu participarea delega­ Naţiunilor. Ocolirea guvernelor de către intâia conferinţă
ţilor a tot felul de asociaţii culturale, economice, tehnice, dar balcanică alcâtueşte astfel puterea ei. Drumul e organic şi
nu a guvernelor. Acestea au trimis numai câte un observa­ de aceea de încredere. Că atâtea din moţiuni nu s ar putea
tor, care n'au luat cuvântul ca atare, deşi avea dreptul prin realiza decât printr'o acceptare şi acţiune de guvern, aceasta
regulament. Eu cel puţin, care n'am rămas încătuşat numai e altceva. Deocamdată realizarea in sine e mai puţin în­
in comisia pentru apropierea intelectuală, nu i-am auzit. semnată. decât pregătirea ei morală. Organizarea, după cri­
Iată, s'a zis, slăbiciunea, şi ea trebue cât mai curând înlătu­ teriile In fiinţă, a intâei conferinţe interbalcanice, era insă
rată. Să vedem dacă e asa. sau. cel puţin, dacă nu există cum nu se poate mai nimerită tocmai pentru ajungerea ace­
şi alt punct de vedere. stei pregătiri morale. In Grecia sarcina ei şi-a luat-o ..Sodc
Marile probleme politice de astăzi sunt tot pe atât o pre­ tatea greacă a prietenilor păcii", iar in România, partea de
ocupare a guvernelor, privite ca nişte organe tehnice de dcs­ alcătuire a delegaţiei şi de participare efectivă. Institutul So­
legare a lor. pe cât sunt o preocupare a opiniei publice, care cial Român.
înţelege după râsboiu să pună ea in mişcare, aşa cum i se Pentru cercetarea tuturor putinţelor de apropiere, confe­
pare. acele organe. De-aici. chiar dacă nu participarea tot­ rinţa a lucrat in şase comisii, care arată prin câmpul de
deauna la adunările care hotărăsc in acele mari probleme po­ competinţă scopurile urmărite, oricât de întâmplător s ar fi
litice. a opiniei publice, deadreptul. dar partea tot mai în­ făcut clasificarea, ca să se poată da fiecărei ţări reprezen­
semnată făcută propagandei şi presei, care nu e in ultimă tate satisfacţia prezidării câte unei comisii: o comisie de
analiză, decât o participare indirectă. Indirectă, dar botâri- organizare, una de apropiere politică, una economică, una
toare. de comunicaţii, alta de politică socială şi cea din urmă do
Atunci când a fost vorba de proiectul unei uniuni euro­ apropiere intelectuală.
pene. Franţa a luat intâia cale. adresându-sc guvernelor şi Discuţiile şi moţiunile la care s'a ajuns in cele cinci co­
cerând prioritate punctului de vedere politic. Răspunsul ce­ misii dintâi sunt dintre cele mai însemnate. Iată de pildă In