Page 38 - 1930-09

5 6 2 B O A B E D E G R Â U

Salonul dc desen şi gravuri, Sala I

ce aureola ni se arata toata conferinţa cu ajutorul numai al dea răspunsul înaintea întrunirii celei dc-a doua conferinţe
rezoluţiei in legătură cu înfiinţarea unei uniuni balcanice. balcanice".
Sunt printre formulele de diplomaţie curentă şi trâmbiţe sub­ E ca un fel de pisanie pusă pe clădire. Oricine va intra
ţiri şi line de îngeri ai păcii plutitori deasupra. in Uniunea balcanică, atunci când se va face, va citi-o, ori­
..întâia conferinţă balcanică, ţinând seamă dc' hotârirea cât de lungă şi dc nelămurită rămâne ea, cu tot fiorul.
celui de-al 27-lea congres al păcii care a dovedit că pentru Volu aminti numai in treacăt hotărârile luate de comisii.
întărirea păcii, pentru sprijinirea operei Societăţii Naţiuni­ Iată pe acelea în legâturâ cu înţelegerea politică balcanică
lor. pentru înaintarea intereselor civilizatoare şi economice şi pactele de neagresiune, cu problema unificării treptate a
ale popoarelor balcanice, uniunea lor se impune în mod ab­ dreptului ţărilor balcanice şi cu trebuinţa unui tratat multi­
solut : lateral in materie de extrădare şi de asistenţă judiciară. Sunt
Tălmăcind dorinţele acestor popoare şi ţinând socoteală toate lucrări ale comisiei politice, unde au clocotit cele mai
de voinţa lor să-şi menţie fiinţa naţională şi neatârnarea po­ repezi lupte. Iată hotăririlc comisiei economice in legâturâ
litică ; cu faptul unităţii geografice a peninsulei care duce şi la o
încuviinţează călduros idcca Uniunii balcanice, mulţumită unitate pentru organizarea economică a ei. atitudinea faţă de
căreia se vor pune temeliile sigure ale propăşirii popoarelor criza agricolă a unor ţâri de plugari. înfiinţarea unui Insti­
din Balcani; tut Central de Studii şi de informaţii economice din Oficii
Declarâ câ Uniunea lor trebue să aibă caracterul unei naţionale cu acest obiect. înlăturarea piedicilor comerţului,
grupări de naţionalităţi neatârnate, să nu aducă vătămare nomenclatură vamală, clasare tarifară a mărfurilor, ajutare a
suveranităţii Statelor participante, să nu năzuiască la înă­ cooperaţiei, uniune monetară, colaborare a aşezămintelor dc
buşirea entităţilor etnice existente, ci numai să întărească pa­ credit. Sunt toate lucrări ale comisiei politice, dela care s'a
cea dintre ele şi. pnntr'un contact liber şi mai strâns, prin- aşteptat atât de mult. Dacă politicul şi economicul sunt as­
tr'o înţelegere directă şi o colaborare mai sistematică, să tăzi singurele categorii care au drept la existenţă şi lumea
înmulţească elementele comune de civilizaţie şi să-şi armo­ nu e decât o întrecere de precumpănire intre ele. obiectul
nizeze puterile spre binele tuturor, fără deosebire : ba mai conferinţei, cel de marc interes, sar găsi sleit in ele. Nu c
mult. să se constitue in cadrul şi in spiritul Societăţii Naţiu­ insă de loc aşa. Chiar lăsând deoparte chestiile dc comuni­
nilor : caţii. transport pe marc şi pc uscat intre ţările balcanice,
Pentru izbândirea acestui scop măreţ, atât dc binefăcător poduri peste fluvii sau legături de telegraf, telefon şi de a-
popoarelor balcanice, ca face apel la aceste popoare şi in viaţic. ca făcând parte propriu zis din preocupările econo­
deosebi la conducătorii lor să dea uitării neînţelegerile tre­ mice : sau lăsând deoparte şi chestiile sociale. îmbunătăţirea
cute şi să lucreze sistematic, insuflăndu-se dela simţiri uma­ comună a orelor şi a împrejurărilor muncii, a asigurărilor,
nitare şi de solidaritate, la Uniune, care va alcătui un popas convenţiilor, liberei circulaţii, ca făcând parte din preocu­
de seamă in istoria lor şi locul de plecare a unei stări cu pările politice : şi tot de-acok>. chestia organizării viitoarelor
totul noui in Balcani, semn bun pentru viitor ; conferinţe balcanice şi a statutului lor ; rămân curate şi a-
Consiliul conferinţei este însărcinat să trimeată tuturor de­ parte. problemele de apropiere şi dc colaborare intelectuală
legaţiilor naţionale un chestionar privitor la forma anume intre ţările şi popoarele din Balcani.
şi la amănuntele organizării uniunii balcanice, poftindu-le să întâia condiţie a unei înţelegeri este cunoaşterea : cea mai