Page 39 - 1930-09

Sta Ionul de desen «1 gravuri. Sala 2

tare chezăşie a înţelegerii Insfărşit făptuite, legăturile sufle­ sculptorilor se lasă furat de toate darurile pe care ei le re­
teşti. La unele şt la altele nu se poate ajunge decât pe căile varsă ca dintr'un corn al belşugului. La cei mai simţitori,
activităţii intelectuale. Cercetarea datelor politice şi econo­ această trecere se face ca un drum de evlavie intr'o cate­
mice nu e decât o intrare in tehnică, de covârşitoare însem­ drală laică, slujind unui zeu mai vechiu decât toţi zeii. pre­
nătate. nici vorbă, dar in al doilea rând. Pentru descoperirea zent in peşterile oamenilor dela inceput şi tovarăş până la
acestui suflet comun şi pentru pătrunderea până la el. pro­ urmă a lor. In năruirea cosmică a pământului. Ar fi ne­
fesori. scriitori, ziarişti, cu ştiinţă de acasă sau cu adevăruri drept să se uite Insă şi mâna de ajutor a unor nevăzuţi.
scăpărate din ciocnirea discupei. cu orizontul dela Ankara Cine a chemat pe toţi artiştii, a privit, a pus deoparte din
sau dela Scutari. dela Atena sau dela Bucureşti, dela Bel­ tot ce-a sosit ceeace era mai vrednic şi a aşezat intr'o “Cât
grad sau dela Sofia, mai incetoşat decât celelalte, s au stră­ mai bună stare alături ? E o comisie de artişti şi. in ea, ca
duit <.tn comisia intelectuală.* S a vorbit despre spiritul cărţi­ un executor din partea Ministerului Instrucţiei. Cultelor şi
lor şcolare şi despre noul învăţământ al istoriei, despre schim­ Artelor. ..poetul " Minulescu. Aşezământul Saloanelor oficiale
bul de profesori şi de elevi, despre traduceri de literatură, ju- va rămâne legat şi de numele lui. fireşte dela râsboiu în­
cări de piese de teatru pe scenele diferitelor ţări. conferen­ coace. adică de-atund de când ele au inceput să însemneze
ţiari deoparte şi de alta. expoziţii de pictură, tumeuri orhe­ mai mult In viaţa noastră artistică. Plin de acest foc plas­
strele şi echipe atletice. Sau dat lupte aprige In jurul în­ tic l-am cunoscut de altminteri pe Minulescu. atunci când
fiinţării unui Institut de cooperaţie balcanică. Sa ajuns la o l-am cunoscut întâia oară. Theodorescu-Sion era la Isuşii
moţiune deosebită pentru presă. De altminteri asociaţia pre­ lui de galben tare şi de roşu de cârmuz. Ii văd pe toţi. preo­
sei balcanice s a şi constituit şi întâia ei adunare are loc Ia ţii şi închinătorii artei de pe vremuri, in sala rotundă a Pa­
Sofia, la 1 Decemvrie. E singure închegare a conferinţei, noramei din strada Colţii, de lângă fosta Primărie, poate la
care a şi inceput să lucreze. E destul de caracteristic că ea o expoziţie a Tinerimii artistice, şi pe Minulescu In mijloc,
se întâlneşte in domeniul conlucrării intelectuale. judecând şi gesticulând. In jurul lui se aşeza, de pe atunci,
Conferinţa şi-a avut apoteoza intre ruinele fără moarte elementele de pânză şi de zid. ale Saloanelor oficiale de mai
dela Delfi. Acolo a fost găsit singurul text de muzică al ce­ târziu. Era fără să ştie un predestinat, care trebuia numai
lor vechi, imnul lui Apollo. Am stat mult timp înaintea plăcii să se aplece, ca să încapă, pe uşa mai joasă a biurocrapei.
de piatră in care e săpat. Aud încă peste tot lucrul nostru Iatâ-I dincoace de poartă, creator tot pe atât cât organi­
notele lui înalte. zator.
Saloanele de alb şi negru incep să atragă luarea aminte
SALONUL DE DESEN Şl GRAVURĂ 1930 — Salonul atât a artiştilor cât şi a publicului. Ele se fac tot mai bogate.
nostru oficial a intrat in făgaşe de organizare, care sunt li­ Ceeace era mai inainte. de cele mai multe ori. produsul unei
niştitoare. Nu ne mai închipuim salturi şi întreruperi. Pri­ arte minore şi introductive, schiţă şl desen de studiu al com­
măvara. odată cu întoarcerea păsărilor şi a florilor, sălile poziţiei propriu zise care trebuia să urmeze, se face acum
din şoseaua Kiselev se acopăr de pânze culorate In toată artă in sine. cu noui putinţe şi farmece mai adânci, pentrucă
strălucirea uleiurilor: toamna, in despocrea de podoabe a mai discrete. Las deoparte pe toţi reprezentanţii mai de de­
naturii, prin căderea frunzelor, ele îşi pun podoaba mai li­ mult ai desenului şi gravurii . nu lipsea aproape niciunul din
neară şi mai aspră a desenului şi a gravurii de alb şl negru. cel cari mai lucrează. Nu cu ei pot să exemplific Nu mă
Cine trece printre pereţii plini de vedenia artei pictorilor şl opresc nici la felurimea de mijloace, dela gravitatea de pete