Page 41 - 1930-09

C R O N I C A 5 6 5

Minune a punerii în scenă! Sau minune a amintirii, ţară nu înseamnă insă altceva decât depozitul legal. Numai
şi nu chiar in top privitorii prezentă ! Mă simt, strecurându- forma in care ea apare şi poate fi folosită e biblioteca. Ia-
mă prin străzi din Maia Strana, cu palatele cu pajuri de tâ-ne atunci înaintea unei probleme care ne priveşte pc toţi
familii eroice moarte sau împrăştiate în lupta pentru cre­ deopotrivă şi intre ale cărei elemente ne mişcăm zilnic. Ea
dinţă. La poarta lor fâlfâe steaguri străine. In această sin­ nu e zădarnic să fie cunoscută. Această dovadă cred că am
gurătate mândră, diplomaţii au crezut că e locul lor ţi legaţie făcut-o. Câteva amănunte, care vor urma. vor întări încă
lăngă legaţie a pătruns in cartierul plin de istonc. Pe mar­ in tăia dovadă. Şi voiu stărui să vreau să conving, mai ales.
ginea drumurilor, pardosite cu calupuri de piatră veche, că nu c nici anevoe de urmărit şi de înţeles in diferitele ei
creşte iarba. Drumeţul trece. stă. citeşte un nume şi coteşte înfăţişări.
in altă răspântie tot aşa de evocatoare. Pc manie bulevarde, In cele mai multe ţâri putinţa strângerii la un loc a tot ce
in Capitală, sau pc locurile expoziţiei la Brno, $ au ridicat se publică e asigurată printr'o lege care se chiamâ sau le­
casele toate de beton şi de sticlă, ale nouei arte arhitectonice. gea depozitului legal sau legea exemplarului sau exempla­
Meşteri sunt Cehii şi ne-o arată in planuri de tot felul de relor obligatorii. Legea se aplică fireşte in folosul unei bi­
clădiri, can ispitesc. Parcă aş fi acolo, în forfota pieţii lui blioteci. care chiar prin aceasta urmează dela sine că e o
Vladislav cu sfântul călare, in fund. pe bulevardul suitor. bibliotecă de Stat sau echivalată. Ea impune două obligaţii
Seara se lasă. vitrinele strălucesc şi toate faţadele se aprind una pieţei producătoare, reprezentată de tipograf, de edi­
de reclamele luminoase. Porţelanul se netezeşte in farfurii şi tor, de autor, fie in parte, fie in diferite împerecheri, şi se.
ceşti sau se răsuceşte in dansatoare, cu veşminte subţiri co­ realizează prin trimeterea la una sau mai multe instituţii
lorate, sau in urşi albi, cu gura numai atâta rânjită cât să hotărite. a câte unui exemplar sau a mai multor exemplare
pună puţin roşu in atâta răceală de zăpadă. din tot ce se tipăreşte sau din anumite categorii de publi­
Expoziţia de arhitectură cehoslovacă parcă nici na fost caţii : a doua obligaţie priveşte aceste instituţii, care trebue
scoasă din cele câteva lăzi. şi inşiratâ in cele trei săli ale că primească şi să păstreze, intr'o formă organizată şi uşor
Salonului, decât ca să întoarcă pe călătorii prin ţara dela de consultat, tot ceeace li se trimete gratuit şi cu acest ti­
Miazănoapte, in amintirile şi in locurile călcate odată. Ea tlu. Exemplarul obligatoriu ilustrează întâia obligaţie, de­
nu c bogată, ceeace ar fi fost mai uşor de realizat, ci su­ pozitul legal, a doua. Urmărirea trebue făcută pc două căi:
gestivă. Alcătuitorii au fost oameni de gust şi oameni cari ta locul de producţie, dacă tipăriturile pleacă intr adevăr, şi
ne cunosc. Ei au izbutit să ne câştige şi cu acest puţin, pe la bibliotecile prevăzute de lege. dacă acele tipărituri se
care ni l-au dat. Preşedintele de bronz al ţării, cu mişcarea păstrează.
de braţ de semănător cu ochelari, primea din anti-cameră. România, incâ de mulţi ani. aproape de cincizeci, e ocro­
Cehoslovacia era pretutindeni de faţă. curată şi dreaptă. tită prin lege de risipirea publicaţiilor dcia noi. Cine se duce
la biblioteca Academici Române sau la a Fundaţiei univer­
DEPOZITUL LEGAL. — A vorbi despre depozitul le­ sitare Carol I In Bucureşti, la Cluj la biblioteca Universităţii,
gal către o adunare mai mare de oameni, înseamnă in în­ ca şi Ia Iaşi sau la Cernăuţi, sau la Biblioteca ..Astrei ” la
tâiul rând a face pe toţi de-o părere, atât pe cunoscătorii Sibiiu. poate să se convingă de binefacerile ei. In acelaş
problemei, puţini, cât şi pc ceilalţi: că e zadarnic. Dacă e timp işi poate insă da seama, oprindu-se şi întrebând, şi de
o artă să-ţi acordezi dela început unanim ascultătorii, iată anumite lipsuri sau de laturi vitale ale problemei.
că această artă am ajuns-o! Cunoscătorii au să spună că Ceeace izbeşte intâiu la legea românească, este marele
problema e prea specială şi aspră, iar ceilalţi au să se gră­ număr de locuri hotărite ca depozite şi prin urmare şi marele
bească să dea dreptate cunoscătorilor. Să mi se dea voe să număr de publicaţii cerute. La noi obligaţia legală priveşte
arăt că nici unii şi prin urmare nici alţii nu văd adevărul. in intâiu! rând şi mai ales pe tipograf. Din fiecare carte sau
Lucrul are să-mi fie mai uşor decât se inchipue. foae tipărită sau produs de orice tehnică, al tiparului, el e
Semnul deosebitor al civilizaţiei noastre rămâne tiparul. dator să retragă aproape douăzeci de exemplare şi să le ex­
In pragul vremii moderne stă tot Gutenberg. Ca mijloc de pedieze in mai multe părţi de ţară bibliotecilor legale. In
păstrare a cunoştinţelor şi apoi de răspândire a kw. cele această simplă operaţie se ascund cel puţin cinci probleme
două trăsături temeinice ale oricărei culturi, n am descope­ şi se cuibăreşte toată criza, pentrucă o criză este!, a depo­
rit ceva mai bun decât cartea şi adausul ci de formaţie zitului legal din România.
uşoară şi repede mişcătoare, publicaţia periodică şi ziarul. Legea nu e limpede cel puţin in două puncte : lasă con­
Dela ieşirea din Evul Mediu atâtea monumente şi creaţii trolul tipografiilor pentru împlinirea îndatoririlor lor. in sea­
ale inteligenţii au pierit, zdrobite de talpa nepăsâtoare a ma fiecărei biblioteci, şi nu prevede răstimpul minim in care
răsboiului sau de trecerea secolelor, au pierit pentru tot­ tipăriturile trebue să ajungă in depozite.
deauna. fie că erau de piatră, sau de uleiu şi ape colorate, In ce priveşte întâia scăpare, ca înseamnă o primejduire
sau de aţă şi de fir. Aproape nimic, in schimb, dm ce a pă­ a gândului insuş, atunci când controlul sar face slab, şi în­
truns in tipar, ca intr'o Akropole sau intr'un forum de veş­ seamnă. in tot cazul, in starea de azi, o sforţare prea mare.
nicie, nu s a pierdut. Acolo totul se găseşte la indemâna ori­ Biuroul de urmăriri, care e organizat şi funcţionează mai de
cui. ori din ce vreme şi ori din ce loc ar veni. O foae pe mult şi mai vioiu. este acela al Bibliotecii Academiei Ro­
care o întorci dintr'o carte de multe ştiutoare, e ca tichia mâne. După el poate vin Clujul şi Cemâuţul. Cărţi şi pu­
din basme care te face nevăzut şi ca încălţările minunate, blicaţii. vreo zece dintr'o sută. cu toţi aceşti ochi atenţi,
care te poartă ca gândul prin palate de zâne şi împărăţii scapă neintrate. Cultura noastră c păgubită cu acest pro­
de pc celălalt tărâm. cent. dacă nu in valori reale, pentrucă tipăriturile acestei ca­
Organizarea păstrării tuturor produselor tiparului dintr'o tegorii nu sunt de obiceiu de întâia mână. dar negreşit In