Page 42 - 1930-09
P. 42
5 6 6 B O A B E D E G R Â U
inventarul propriu zis şi in putinţele de cercetare ale viito rea de astăzi nu se mai poate prelungi. Ea are aproape înţe
rului. Urmărirea se face după bibliografiile care apar. după lesul unei măsuri de binefacere pentru câteva biblioteci,
cataloagele de editură sau dc librărie, după recenzii sau pu al căror număr e în tendinţă de creştere. Cu cel mai mare
blicitate. Ceeace nu e expediat curent şi nu se dă de gol nici rost pentru biblioteca Academiei Române sau a Universităţii
in aceste mijloace de aducere la cunoştinţă, rămâne nedes din Cluj. ea n are niciunul pentru două treimi din benefi
coperit. Controlul, adică. încetează tocmai acolo de unde ar ciarii regimului actual. Legea nu dă numai înlesniri, dar şi
urma să aducă cele mai preţioase roade. Dar chiar cănd sarcini. Pentru păstrarea tipăriturilor e ncvoe de un local
s ar putea să nu fie aşa şi când fiecare bibliotecă şi-ar în de bibliotecă, in care să se poată depozita, pentru veşnicie,
tocmi un birou fără greş. sistemul de azi ar fi fără Înţeles. zeci şi sute de mii de publicaţii. Cele mai multe din de au
Legea fiind una, oncât de mulţi ar fi beneficiarii, controlul o valoare numai documentară şi istorică şi n'au să intre ni
trebue să fie şi el unul. Altminteri e păcat de osteneală şi ciodată in circulaţia publică. Dacă s ar socoti ce înseamnă
de atâtea ori şi de cheltuială, pentrucă de atâtea ori e vorba chiria unui asemenea local s'ar ajunge la multe sute de mii
de un funcţionar anume şi plătit. Biuroul dc urmărire trebue de lei anual. Alte sute de mii cere personalul, fie el şi cât de
organizat o singură dată şi pe lângă lege. nu pe lângă fiecare râstrâns. dar cu o pregătire cât de puţin de specialitate. Din
bibliotecă. pricina acestor sarcini, bibliotecile, pe care le-am amintit, be
Lipsurile controlului, ajutate şi de o redactare prea largă neficiază de legea depozitului legal, fără să fi înfiinţat şi să
a legii, duc la urmări care împiedică o activitate cu toate aibă acel depozit. Orice control ar putea să descopere lu
funcţiunile lui, a depozitului legal. Astăzi tipăriturile vin. crul. Sunt 6—7000 de imprimate in fiecare an la toate ti
chiar şi Academiei Române, la date. după ziua când au ieşit pografiile din România. 500 din ele sunt cărp şi broşuri şi
din maşini, dintre cele mai fanteziste. In loc de pildă, ca ti alte 500 ziare şi reviste, vrednice să pătrundă într'o biblio
pografiile să strângă tot ce tipăresc in fiecare săptămână tecă şi să li se găsească loc in ea. Celelalte, mai mult dc
sau in fiecare lună şi să trimeată chiar in ziua când se in- cinci şesimi. se aruncă sau se vând ca maculatură. Dacă nu
chee săptămâna sau luna, ele. din comoditate sau din negli există alt organ dc supraveghere a aplicării legii, de către
jenţă, nu fac această operaţie decât la date întâmplătoare. ambele părţi, orice tipograf ar putea să stârnească darea de
Nu e rar ca publicaţii apărute cu doi. trei ani In urmă să gol a acestor ilegalităţi, pnn refuz dc trimetere şi prin des-
sosească in corespondenţa obişnuită a bibliotecilor. Dacă a- velirea motivelor, la proces. Legea trebue să existe numai in
cest lucru sar părea că nu înseamnă o pagubă atunci câr.d folosul celor cari sunt in stare s'o aplice ; restul s'a înlăturat
depozitul legal se priveşte sub unghiul veşniciei — odată ce singur, prin procedeurile de acum. dela beneficiul ci. Trei
cartea intră in el şi se păstrează, calendarul de zile şi de biblioteci ca depozite legale pentru toată ţara. ar fi prea de
luni îngrijeşte prea puţin ! — nu e tot aşa din alt punct de stul faţă de cele nouă dc astăzi. Scăderea trebue să fie de
vedere. două treimi.
Intre multe altele, in domeniul cultural. România e lipsită Dintr'o asemenea simplificare vor câştiga intâiu tipo
de o bibliografie românească. Informaţia bibliografică ră grafii. editorii şi autorii. Aplicarea legii depozitului nu e
mâne fragmentară. Se ‘întâlnesc liste de cărţi sau periodice altceva decât un impozit in natură pus asupra lor. Nimeni
venite revistelor, la pagina a treia sau a patra a copertei, nu murmură, atât cât el e in slujba culturii naţionale. Astăzi
arătări dc cele mai multe ori neîndestulătoare sau greşite. nu-i aşa. Pentrucă incâ şase biblioteci să aleagă din tot ce
Uneori, ca in „Societatea de mâine ” dela Cluj, un bibliotecar le trimet tipografiile din toate unghiurile pământului româ
publică, cu toată grija, atât in date bibliografice cât şi in nesc. numai câteva volume sau publicaţii de citit, se zdro
clasificare, tablouri lunare de intrările depozitului legal la besc atâţia oameni, se cheltueşte atâta material de împa
una din bibliotecile beneficiare. Dar nici asemenea contri chetat. se dă atâta de lucru poştei. Tipăriturile româneşti
buţii. foarte meritoase. nu ne pot mulţumi şi nu sunt maicu- dintr'un an. potrivite să fie puse in circulaţia unui număr
seamâ ceeace suntem in drept să aşteptăm. Ca şi controlul, mai mare de cititori, nu trec peste 25—30.000 dc Ici. E a-
aşa şi bibliografia românească, trebue să fie una singură şi proape răutate să se ceară, numai pentru atât. trecerea in
aşezată deopotrivă pe lângă legea depozitului legal. In sta tre bibliotecile depozitului legal, a unei biblioteci, care în
rea de astăzi ea nu e cu putinţă. Publicaţiile mari. cu carac fapt nu-l poate realiza. O risipă materială şi o falsificare de
ter asemănător, cum sunt „Creşterile" cunoscute ale Biblio înţeles, foarte strict in ţările de cultură, e in tot cazul.
tecii Academiei Române, sunt altceva. Statistica tiparului şi Dar din aceeaş simplificare vor avea de câştigat şi bi
bibliografia românească trebue să mai aştepte. bliotecile prevăzute în lege. Caracterul dc depozit legal se
Pentru un început de îndreptare, in acest domeniu mai va limpezi şi localiza. Chiar prin aceasta beneficiarii, mai
restrâns al problemei, o nouă lege. cu întregiri pe care prac puţini, vor fi căutaţi cu mai multă bunăvoinţă. Ei înşişi,
tica de aproape cinci decenii in România le-a arătat de tre mai pătrunşi de o înaltă menire şi mai încărcaţi in acclaş
buinţă. ar fi foarte folositoare. Institutul Social Român a timp de răspundere, se vor osteni să se organizeze cât mai
luat in cercetare, prin secţia lui bibliologică, un anteproiect corespunzător. Serviciul de control se va exercita de un
de lege. Pentru câştigarea şi a bunăvoinţei publice s'a înj singur organ, fie că va fi in afară de biblioteci şi numai in
ghebat un ciclu de patru conferinţe care să pue in lumină folosul lor. fie că se va alipi uncia din ele. La fel şi cu pu
prin cei mai familiarizaţi cu subiectul, istoricul depozitului blicaţia de bibliografie a ţării, care nu poate ieşi decât pe
legal, aplicarea la Academie, punctul de plecare pentru o lângă o bibliotecă a depozitului legal şi după îndreptarea
bibliografic românească şi. ca încoronare, noul text care legii.
sar propune. Din ţările care ne înconjoară sau care ne pot fi călăuze.
Noua lege ar avea de hotărât in folosul cui fiinţează. Sta Bulgaria are o lege mai bună decât a noastră. Piaţa cărţii