Page 43 - 1930-09

C R O N I C A 5 6 7

bulgare, mult mai puţin bogată, ar fi făcut poate şi altfel, şi lume. locul unde fugim cu cele mai de preţ visuri sau des­
uşor cu putinţă urmărirea şi controlul. Aşa ele sunt aproape coperiri. Cristoforul căruia ne încredinţăm peste apă. co­
desăvârşite. Biblioteca Naţională din Sofia, pe care am cer- morile cele fără moarte. Depozitul legal este o măsură me­
cetat-o şi din acest punct de vedere, funcţionează fără grijile nită să ne-o păstreze. De multe ori nici nu-l cunoaştem, in
şi nemulţumirile dela noi. In fiecare lună tipografiile sunt rosturile şi In rănduelile lui. Iată-1! Pe braţele lui stă tot ti­
controlate automat, fie direct, prin inspectorii şcolari, fie in­ parul. Să dăruim pe cel care ne aduce darul! Ne trebue o
direct. prin registre de tipografie ţinute la zi şi trimese la re­ lege mai bună a depozitului legal.
vizie. O indrăsneală a legii bulgare e impunerea arătării
tirajului, ceea ce creazâ statistica tiparului, care la noi nici REGIM USCAT SI REGIM UD. Ceeace deosebeşte pe
nu poate fi visată. Englezi şi pe Anglosaxoni in deobşte de alte popoare este
In Rusia, ceeace izbeşte e numărul marc de volume, pănă umorul. E gluma unor oameni cari nu ştiu sau nu vor să
la 60, pe care tipografiile trebue să-l dea. din fiecare lu­ râdă şi cari aruncă asupra vieţii şi a lucrurilor, pe neaştep­
crare. Regimul e aproape acelaş. numai cu mici variaţii, tate. o lumină hazlie. Râsul e o descărcare de-o clipă, pe
pentru toate republicile mari ale Uniunii Sovietelor. E vorba când umorul ţine şi poate fi turnat In adevărate instituţii.
insă de o ţară unde tiparul aparţine Statului, care poate să Cea mai însemnată, aş zice intâia instituţie a unui popor,
ridice atunci dintr’un produs care-i al lui. orice cantitate. O este insă limba lui, tiparul in care işi toarnă gândul şi chivo­
parte din aceste publicaţii merge In depozitele legale, iar altă tul in care işi păstrează prin secole, sufletul. Nicăeri ca in
parte foloseşte ca schimb cu publicaţii asemănătoare din limba engleză expresiile cele mai concrete şi mai proaspete
străinătate. nu apar. fără nicio căutare, alături de expresii abstracte
Germania se bucură de o stare aparte. Ea are cel mai bun sau tehnice, secate de mult de orice măduvă. Sunt limbi
asiatice sau africane, de popoare foarte vechi şi culte sau
serviciu de strângere, de păstrare şi de consultare a tuturor
publicaţiilor de limbă germană, fie că ies in ţară, fie că vin primitive, cu întorsături poate şi mai rupte din viaţă şi care
din alte ţâri sau continente populate cu (îermani. Literatura fac din propoziţie o adevărată grădină sau un cer senin de
şi ştiinţa Austriei şi Elveţiei se găsesc deopotrivă, alături vară. Dar împletirea aceasta, de cultură rafinată şi de fap»
de toată ziua. gol de orice prelucrare şi artificiu, cred că
de toate tipăriturile Saşilor. Şvabilor şi Germanilor din Ro­
mânia. Toate acestea insă fără lege! Legea n'a mai fost rămâne o însuşire a limbii engleze. E o trăsătură de umor
trebuincioasă. Depozitul nu e propriu zis legal, ci înfiinţat cu atât mai vădită cu cât n'are In ca nimic voit. Ceva ase­
mănător mi se parc că se găseşte şi in expresia ..regim uscat
de Asociaţia editorilor şi se chiamâ Biblioteca Ger­
şi regim ud" sau State uscate şi State ude. cu care se cali­
mană (Die deutsche Biicherei) dela Lipsea, in care in­
tră. trimese de bună voe de editori, imediat după apariţie, fică situaţia faţă de legea prohibirii băuturilor spirtoase în
toate publicaţiile mari şi mici- Am întârziat cu drag prin Statele Unite ale Americii. Ca să ajungem s'o rostim a fost
ne voe la noi de toată această introducere, şi incâ nu sunt
sălile măreţe ale Bibliotecii, care avea atunci, când am vi­
zitat-o, câteva sute de mii de volume şi creştea in fiecare zi. sigur că aşa chiar n a stârnit zâmbete. E in sine un lucru
Dacă publicaţiile germane se cifrează la 39—40.000 anual, foarte serios, cum voiu încerca să arăt. şi experienţa cea mai
indrâzneaţă care s'a încercat vreodată in aşa uriaşă măsură,
cel mai mare număr din toate ţările, se poate foarte uşor cal­
cula ce înseamnă, pentru creşterea bibliotecii, o trecere numai in domeniul finanţelor, sănătăţii şi al moralităţii publice. Stu-
de câţiva ani. Publicaţiile editorilor care nu sunt in aso­ diind-o. la capătul studiului se va lămuri, cred. nu numai
ciaţie se procură pe altă cale. Serviciul de control funcţio­ un regim oarecare legal, dar şi un spirit aparte, rămas ne­
înţeles. spiritul nord american.
nează cu o siguranţă germanică. Bibliografia se găseşte şi ea
realizată tot acolo. E vorba de faimosul ..Borsenkurier”. Un amendament. 1$, la Constituţia Statelor Unite, intre
care iese zilnic şi are un caracter general, cu articole de spe­ toate faimos, a hotărât încă din 1919. intr'un limbaj greu
cialişti despre problemele cărţii, ale editurii şi ale librăriei, de logică biblică, prohibirea băuturilor spirtoase din tot
şi cu liste organizate de publicaţii. Cărţile venite sunt in cuprinsul ţării. Iată întâiul aliniat: ..După un an dela rati­
aceeaş zi trecute In fişe şi fişele trimese propriei tipografii, ficarea acestui articol, fabricarea, vânzarea sau transportul
din subsolurile palatului. In cel mult patru zile listele biblio­ de lichide otrăvitoare ca şi importul sau exportul din Sta­
grafice. in care şi acele cărţi sunt cuprinse, ajung până in tele Unite şi toate teritoriile supuse jurisdicţiei de faţă. in
cele mai depărtate colţuri ale ţării. Listele se tipăresc pentru scop de băutură, sunt oprite". încă din Ianuarie 1919 amen­
cititorii obişnuiţi, pe două pagini, iar pentru bibliografi şi damentul fusese ratificat de 36 de State, adică întrunise cele
biblioteci pe o singură pagină, aşa că fiecare carte poate fi trei treimi de State, cerute. Mai târziu a venit şi ratificarea
tăiată de-acolo. lipită pe un carton şi pusă în fişier. La cinci altor zece. Şase State II votaseră cu unanimitatea voturilor
zile după apariţie o carte poate să intre astfel in circulaţia in cele două camere. Intre ele mai cunoscut e Statul
bibliotecară a miilor şi zecilor de mii de biblioteci din Ger­ Washington.
mania. Ţara cărţii nici nu se putea sâ gândească şi să rea­ Ca să se înţeleagă acest fapt. rămas altfel o taină şi un
lizeze ceva mai frumos şi mai practic, in oraşul care o ti­ prilej de tot felul de comentarii europene, duse până la bâr-
păreşte şi o desface mai bună şi mai multă. fire. e nevoe de câteva lămuriri. Hotărârea. Intâiu. n'a căzut
Acesta e înţelesul şi câteva din înfăţişările depozitului le­ pe neaşteptate şi nici n'a fost luată decât in deplină cunoş­
gal la noi şi in străinătate. Mijloacele de-adreptul. de edu­ tinţă de cauză şi de către majoritatea cetăţenilor. Protes­
caţie şi de înţelegere a vieţii, sau înmulţit, conferinţe, teatru, tele sau pacostea contrabandelor, care a reinviat vremea
cinematograf, radio, expoziţii, vitnnâ şi stradă. Cartea însă haiduciei indiene şi a dat naştere până şi la o literatură
rămâne cea mai tainică şi puternică mijlocitoare intre minte anumită — vizitatorul teatrelor noastre n are decât să-şi amin-