Page 44 - 1930-09

5 6 8 B O A B E D E G R Â U

teasc â de Vasul fantomă al unui autor american, jucat la Stu­ prohibirii. Prohibirea era de atunci un cuvânt de ordine.
dioul Teatrului Naţional din Bucureşti. — sunt numai nişte Dacă şc ştie acest lucru, se înţelege mai bine şi legea Sta­
fenomene intovârâşitoare. fără Însemnătatea care Ii se atri- telor Unite. % ' ...
boe de departe. Timp dc 75 de ani opinia publică dc-acolo a fost necon­
Istoricul prohibiţiei băuturilor in Statele Unite nc duce tenit lucrată. Legea prohibirii a venit după o-lungă expe­
puţin şi in-istoria culturală a României din ultimele decenii. rienţă. pe care o făcuse mai cu seamă poporul. Societăţi dc
Noutatea e mai veche decât se crede şi pregătirea, mai lungă tot felul-o propovâruiscră şi o Încercaseră.'Statul s'a ivit la
şi cu mai multe ramuri. urmă şi pc căi trase. El a început s'o aplice in mic. in opriri
Prin anul 1905 România cunoştea o mică mişcare antial- locale ale fabricării şi consumului băuturilor spirtoase. Ştia
coolică. mai mult de convingere teoretică. Aveam atunci astfel la ce avea să se aştepte, ca binefaceri şi ca piedici,
şi o revistă „Antialcoolul". înfiinţată de doctorul Minovio printr’o aplicare generalizată, şi n a fost mirat nici de unele
şi căreia pe când eram in liceu l-am putut fi vreun an. doi nici de altele. Legea n'a trecut numai prin fanatismul unei
un fel de secretar de redacţie şi colaborator. Mi-aduc aminte minorităţi, ci abia după o largă discuţie şi cu mari majo­
că izbânda cea mai falnică a ligii din jurul revistei, fusese rităţi. ridicate in unele cazuri, precum s'a văzut, până la
înlocuirea cu cafea neagră a ţuicii care se parc că li se dă­ unanimităţi. Şi cu toate acestea n'a fost problemă mai con­
dea înainte soldaţilor in cazărmi in fiecare dimineaţă. La troversată in Statele Unite, dela robia negrilor dinaintea
unele şcoli primare s'au mai păstrat apoi pe pereţi câteva râsboiului civil, decât aceasta.
tablouri ieşite din acer aş iniţiativă. Era vorba de o lege fără precedent, intr'o aşa asprime
Atunci a venit până Ia noi un val antialcoolic din Statele pentru un asemenea teritoriu continental, cât Europa În­
Unite. El îndemna insă nu numai la o convingere teoretică treagă. şi atâta populaţie. 125.000.000 de oameni. Unele Îm­
binevoitoare, d la o altă disciplină de viaţă, la hotărâri potriviri sunt dc ordin principial. Constituţia americană s ar
mari şi la cucerirea mulţimii pentru nouile idei. Foarte mult găsi micşorată prin acest al 18-lea amendament, care n'arr
din misionariatul social al protestanţilor îşi făcea loc in ce căuta şi trebue Înlăturat cu toate regulamentele şi ordi­
acelaş timp. Aceasta in România şi încă din 1905. cu 15 nele urmate. Altele sunt de ordin practic şi cer o lărgire,
ani prin urmare înaintea legii prohibiţiei. care să cuprindă vinurile uşoare şi berea, a vestitului amen­
Deosebirea dintre cele două tendinţe a apărut numai de­ dament. Oameni politici şi hgi, fie de cumpătare fie dca-
cât. Mişcarea americană se chema a Bunilor Templieri. Ea dreptul împotriva legii prohibirii, le imbrăţişeazâ. Sprijini­
se născuse pe la 1850 intr’un oraş Atlantic din Statele Unite, torii legii intră şi ci in două categori: unii sunt neimlădiaţi
se desvoltasc intăiu acasă şi trecuse apoi Oceanul. La noi dela Început, deputaţi de mare trecere şi membri ai legii
pătrundea Intr'o traducere germană şi prin colonia de Ger­ împotriva cârciumilor, cari cer o aplicare cât mai largă şi
mani şi dc Saşi din Bucureşti. Ei au înfiinţat întâia lojă sub mai strictă ; alţii, şi cei mai numeroşi, sunt prohibiţioniştii
înrâurirea unui Cîerman din imperiu Bun Templier şi venit mai cumpătaţi, intre cari se numără Ford şi actualul preşe­
la noi ca funcţionar dc blurou. Mişcarea a prins repede. dinte al Statelor Unite, cari işi dau Iasă scama că experienţa
După lojile germane pentru adulţi şi tineri, au urmat lojile începută e aşa de înfricoşată irlcât nu poate fi părăsită şi câ
româneşti, in mult mai mare număr, atât In Capitală cât şi trebue făcut totul pcntruca împrejurările aplicării ei sâ fie
in oraşele dc provincie. O întreagă operă de propagandă îmbunătăţite.
prin conferinţe şi publicaţii, a urmat. întâia cerinţă pe care Fireşte câ nu mici sunt greutăţile acestei aplicări. Printr e
trebuiau s'o împlinească membrii, era un legământ de abţi­ lege din Martie 1927 s'a înfiinţat un Biurou al Prohibirii in
nere deplină dela orice băuturi spirtoase. America prohibi- Ministerul Tezaurului, cu un comisar al prohibiţiei, răspun­
ţionistâ. înainte dc orice lege. îşi spunea cuvântul şi stârnea zător faţă de ministru. Toate cazurile dc călcare a legii,
imitaţia până in colţul nostru de lume. cu atât de slabe care nu sunt puţine. înmulţesc lucrul Ministerului de Justiţie.
mişcări in adâncime de opinie publică. Cu toate acestea. legea nu c scumpă sau îşi scoate toate
In faţa unei organizaţii întinse in toate ţările şi cu sute chcltuelile. In anul fiscal 1927—28 venitul din taxele pe
de mii de credincioşi, oamenii noştri de ştiinţă şi următorii spirtul pentru scopuri medicale şi industriale, supraveghiat
lor. părtaşi ai unei cumpătări anevoe de îngrădit şi de men­ de acelaş biurou cu un personal de 3800 dc oameni, a fost
ţinut, păreau nişte diletanţi cari se aflau in treabă. Ştiu că de 11.396.173-47 dc dolari, adică vre 1.830.000.000. Acelaş
la una din consfătuirile partidului naţionalist, care avea ir. biurou a dat in judecată in acelaş răstimp, 40.789 de ca­
program o activitate antialcoolicâ. s'au dus şl câţiva repre­ zuri, cu 31.717 condamnări şi 949 achitări şi cu amenzi de
zentanţi ai curentului absolut. Dacă ar fi fost numai zefle- 5.716.708 dolari sau vreo 915.000.000 lei. Din Iulie 1920
misiţi n'ar fi însemnat marc lucru, dar râvna lor de neofiţi până in Iunie 1924 s'au înregistrat 203.608 cazuri dc căl­
s'a găsit jicnită mai ales pentrucă şefii li primiseră la un care a legii prohibirii şi 14.383 procese la juraţi; 153.035
ospăţ de unde nu lipseau băuturile cele mai alese. Boircbista. inşi condamnaţi şi 5609 achitaţi: amenzi în valoare de
regele dac dc odinioară, care. fără vreun amendament la 21.326.806.79 dolari sau vreo 3.420.000.000 lei. Cheltuelile
Constituţia ţării lui. pusese să se smulgă viţa dc vie. vorbea pentru aplicarea legii prohibiri au fost în anii 1921—28:
acum din gura Americanilor sau a infăţişătorilor lor intre 6.3 milioane dolari: 6.5: 8.1: 7.5; 9.2; 9.5: 11.7 şi 11.6
Români, iar ai noştri se mulţumeau cu bunăvoinţa de tutelă udică dela vreun miliard până la aproape două miliarde lei :
pentru cel mulţi şi slabi. Din ca a ieşit legea cârciumilor a iar veniturile din amenzi in aceiaşi ani 4.5 milioane dolari ;
lui Costinescu. numai la sate şi călcată dela Început chiar 4.3; 5.0: 6.5: 5.8; 5.6; 5.1 şi 6.1 adică intre vreo 750 mi­
de autorităţi: dincolo, din toată munca evanghelică, al cărei lioane şi aproape un miliard lei. La acestea se adaugă insă
răsunet se strecurase până la noi. a ieşit legea americană a veniturile taxei amintite asupra spirtului distilat folosit in