Page 45 - 1930-09

c r o n i c a 569

medicină .şi in industrie care s'a ridicat ul-1927 la 21.1 mi­ ne-a trimis şi pilda înaltă-a legii prohibirii. Niciun alt popoi
lioane de dolari sau vrei trei miliarde jumătate lei. Birnicul decât acela al Statelor Unite nu era în stare s'o facă. Tarile
american ar putea spori cheltuelile trebuincioase aplicării scandinave au fost foarte aproape, dar nau îndrăznit să
legii prohibirii fără să se privească mai încărcat de calce şi cel din urmă pas. Farurile, care se aprind deodată
sarcini, faţă de beneficiile economice crescânde, de pe urma pe ţărmii pustii ai Statelor Unite ca să caute in larg vasele
acestei aplicări. plutind cu întunericul, ale contrabandei alcoolului, stau de
Dar legea nu trebuc judecată numai din acest punct de veghe acolo pentru apărarea de ispită a zeci de milioane de
vedere. Ea caută să deslegc o problemă socială şi econo­ slabi. Tara ţine la hotarele ci o veghe biblică de iubire. Ca
mică, $1 trebuc cercetată ca atare. Nu e om în Statele Unite, după un zăgaz, poporul se des voltă în umbra acestei griji,
cu oarecare răspundere faţă de sine sau de comunitate, care mai sănătos şi mai curat. Oraşele mari cu lacomii lor de
să nu ştie că închiderea cârciumilor I se datoreşte legii pro­ plăceri, cu străinii căzuţi deodată in plin regim uscat, cu
hibirii şi că la oricâte rele ar fi dat naştere contrabanda şi atâtea interese potrivnice şi oameni politici gata să le repre­
excesele, acestea sunt mult mai uşor de Îngrădit. Bună-sta - zinte. pot cânta mai departe cântecul lor de batjocură sau
rea materială în schimb, urcarea averii fiecăruia, sporul chel- de protest cacofonic. Aduccţi-vâ aminte de Statuia libertăţii,
tuelilor pentru îmbunătăţirea vieţii, economiile in bând. care cu făclia aprinsă ridicată peste ape. dela intrarea New-
se ridică la miliarde şi miliarde, automobilul pentru fiecare, Yorlcului. Sirenele ţipă pe sub ea, fumul, ca o trăsătură de
casa proprie pentru mii de familii, sunt datorite numai legii umor. din coşurile transatlanticelor încearcă s'o ajungă şi
prohibirii. De aici teama, chiar a prohibiţioniştiior mai largi, s o acopere. Ea vine din ideal şi ii întrupează. înfăşurată
de orice schimbare, afară de una care să ducă la o şi mai in albastru. Hotărârea de bunâvoe a lepădării de o desfă­
strictă aplicare a legii. tare, care se făcea primejdioasă prin urmările ei. cum sunt
Intre atâtea invenţii, care au deschis deodată orizontul băuturile spirtoase, c o însuşire a libertăţii. De unde ne putea
omenirii, şi atâtea mişcări de mângâere sau de înălţare a veni. decât din ţara care a aşezat libertatea in bronz la
omului, pământul tuturor putinţelor, agonisita de încredere in porţile de intrare ?
valvârtejul de astăzi al vechilor alcătuiri de Stat. America.

I eatru, muzică, cinematograf, radio

C. /. D. A. L .C. Prescurtarea aceasta. întinsă pe un vedeniilor lui. la puterea de închegare a visurilor, de întru­
glob cu toate continentele ţinute in plasa meridianelor şi a pare a mişcărilor celor mai tulburi ale psihologiei. Intr’un
paralelelor, cu înţelesul de nou alfabet al păcii. înseamnă in cuvânt, cinematograful nici nu e decât sinteza ultimă intre
traducere, din franţuzeşte. Comitetul Internaţional de Difu­ spiritul omenesc şi lume.
ziune Artistică şi Literară prin Gnematograf. Ar trebui să ..Poezia, romanul, teatrul şi poate pictura şi muzica in­
traduc şi cuvintele inspirate ale d-şoarei F.lena Văcârescu, sele. sunt în primejdie să se înece in largul ocean al cine­
dintr'o frumoasă broşură, cu lista aderenţilor şi cu statutele, matografului. astăzi vorbitor şi mâine colorat şi in relief.
venită dela Paris. Pentru orice informaţii şi comunicări de ..Acum. cinematograful năzueste să 'înfăţişeze arta în­
folos, in legătură cu scopurile urmărite, adresa Secretaria­ treagă şi singură, care se îndreaptă in acelaş timp ochilor,
tului general C I. D. A. L. C este Paris VIII. Avenue des urechii. Închipuirii şi simţirii. Pe când înainte de cinemato­
Champs Elys^es, 92. Iată cum lămureşte naşterea şi scopu­ graf. lumea Îşi arăta o faţă neclintită şi înţeleaptă, iată că.
rile Comitetului, d-şoara Văcârescu insăş, mai limpede şi mulţumită cinematografului. începe să se mişte, să zămislea­
deplin decât ar putea-o izbuti orice glosă a noastră : scă. să învie, să se facă dinamică, de neimpotrivit prin 'în­
..Cinematograful a stârnit incâ dinainte o mulţime de or­ tinderea şi repeziciunea cuceririlor.
ganizaţii şi de organisme care văd de soarta lui. Nu se gân­ ..Faţă de puterea pe care o are Ia îndemână, cinemato­
dise însă nimeni până acum să dea Întinderii uriaşe a cine­ graful trebuc să-şi ia şi răspunderile, să conlucreze larg la
matografului un punct de sprijin internaţional atât de pu­ înfiriparea nouei dogme, lucrătoare spre cel mai mare bine
ternic pe cât e C. I. D. A. L. C al popoarelor şi apropierea dintre ele. prin urmare pentru
„A face din cinematograf o unealtă de pace. desbrâcân- PACE.
du-i manifestările de orice caracter de propagandă politică, ..Această dogmă se va aşeza in ordinea tehnică, artistică
iată scopul de căpetenie al G D. A. L. C.-ului. care s’a să­ şi pedagogică şi totdeauna însufleţită de aceeaş grijă : con­
lăşluit dela început, in spiritul şi cadrul Societăţii Naţiu­ lucrarea. printr un comitet de patronaj alcătuit din elitele in­
nilor. ternaţionale din toate ramurile şi elementele in stare să a-
„Cinematograful are un loc de frunte între factorii chemaţi ducă armonia şi să pue temelia bunei invoeli.
să hotărască drumul sufletului modern. El s'a priceput să „Comitetul acesta visat şi realizat cu o râvnă la fel. c
răspundă la cerinţele cele dintâi ale vremii noastre şi mai la treabă de pe acum. G I. D. A. L. G-ul sa născut, se
cu seamă trebuinţei de iuţeală. El face cu putinţă vedenia desvoltă fremătător, lucrează, va lucra"™
ascuţită a lucrurilor acvca. Aşa de mare-i e înrâurirea. În­ Aşa a vorbit Elena Văcârescu ! Dragă mi-c isprava pusă
cât se descopere pretutindeni. In scurt timp sufletul mulţi­ la cale. dar şi mai drag decât ea. că incepâtoarca şi craini­
milor va fi ceeace l-a făcut cinematograful. cul e poeta băjenită pe malurile Senei, şi care nu ne uită. C
..Să ne gândim deopotrivă şi la neînchipuita răspândire a uităm şi noi tot atât de puţin.