Page 46 - 1930-09

5 7 0 B O A B E D E G R Â U

Turism, sport, educaţie fizică

CĂLĂUZE ROMANEŞTI. — Cea mai mare şi mai fru­ Dar chiar dacă aceste pricini ar lipsi „Elveţia" n'ar fi mai
moasă călăuză de ţară in limba noastră na fost nici făcută puţin ocolită de călătorul român. Traducerea Întrebuinţează
nici tipărită la noi. Ea a avut ca obiect Elveţia şi a fost întorsături sau are alunecări, de obârşie veche, ardelenească,
scoasă la Budapesta de casa editoare Lloyd. Textul e nu de care Românii au făcut totdeauna haz. iar Românii din
numai tradus, dar probabil scris pentru mai multe limbi deo­ Ardeal, după unire, se feresc. Iată câteva pilde alese la în­
dată. Traducătorul romăn e dr. Gheorghc Alcxici, un nume tâmplare :
căzut intr'o dreaptă uitare. El însemna ceva in istoria ro­ ..Pc când sosiţi la locul unde călătoriţi, ştiţi deja toate”.
mânilor din Ungaria, dar se legase prea strâns de Budapesta, „De unde trenul duce in internul Elveţiei”;
ca de un simbol politic, pentruca să se mai poată desface. „De aci trenuşorul se slobode (sloboade, nota red.) pieziş
Când podurile s'au rupt. a rămas dincolo, profesor poate şi pe coastele munţilor” ;
mai departe de limbă şi literatură română la o universitate „Răsunetul istoriei se contopeşte cu bălăcttul apelor la­
maghiară. cului” ;
..Elveţia”, care are 400 de pagini, fotografii nenumărate şi „Bcrghaus Jungfraujoch este locul unde se află hotelul cel
multe hărţi, e intâiu o carte frumoasă. De format de buzu­ mai marc şi zace (liegt. nota red.) atât de inalt ca niciun
nar. intr'o copertă de pânză verde cu litere de aur. cu hâr­ alt hotel din Europa”;
tie bună. c o bucurie s'o iei in mână şi s'o râsfoeşti. E apoi „Lugano zace in centrul a/ trei lacuri” ;
o carte bună. Materialul e clasificat şi mârunţit aşa. pe preo­ „Prospecte stau la dispoziţia interesanţilor" ;
cupări sau pe regiuni geografice, incât nimic nu scapă. Pe „Jungfraujoch e in in împărăţia glecerilor" (gheţarilor,
lângă enumărările sau descrierile uscate de turism propriu nota red.) :
zis. nu lipsesc, pentru regiunile unice sau pentru mari clipe „Ture de munte şi la gleceriT:
istorice, rândurile inspirate. E însă. in acelaş timp. o carte „Pe vârfurile stâncilor trâesc căprioare, cerbi şi capre de
cu drumurile spre public Închise. munte, neconturbate";
In Bucureşti, ea na prins. Poate să fie altfel la hotelurile „Vânslarc" (vâslire, nota red.) ; garage cu boxuri (boxe.
internaţionale din Elveţia. Dar mă indocsc... Tradiţia şi ca­ nota red.) ; ş. m. d.
litatea călătorului român in străinătate sunt piedică. El e Am lăsat deoparte nenumăratele greşeli de tipar, care În­
învăţat să întrebuinţeze călăuze in limbă străină, germană tâmpină incâ din titlu : hărţi in loc de hărţi. Românii incep
sau franceză, pe care de obieciu le stăpâneşte. Cazul îm­ să aibă simţul şi mândria limbii. Ei nu mai primesc astăzi
potrivă nu e decât cu totul excepţional. Cu cititori excepţio­ cărţi asemenea.
nali nu se poate insă sprijini o publicaţie, cum c călăuza, Călăuzele româneşti scoase de noi rămân insă puţine. A-
gănditâ tocmai pentru mare răspândire. Dar In afară de a- ceste puţine se mărginesc la regiuni restrânse, oraşe sau re
ceastâ piedică, de fapt. mai e una. sentimentală. Oricât de giuni. Pentru ţara întreagă n avem nimic. Frumoasa lucrare
larg in vederi ar fi. şi cel puţin din neobişnuinţă sau din ciu­ a lui Sigerus e in litnba germană şi a pornit dela o călăuză
dăţenie, şi nu din vre-o duşmănie, ar trebui căutat cu lumâ­ mai veche a Transilvaniei, ceeace o duce la aplicări şi des-
narea cititorul român, care să cumpere şi sâ se întovărăşea­ voltări parţiale dela sine înţelese.
scă pe un intreg drum. pentru luni de zile, cu o carte tipă­ O editură sau un serviciu de Stat. Direcţia Educaţiei Po­
rită la Budapesta. Poate că Ardelenilor de odinioară lucrul porului sau Direcţia Presei şi a Informaţiilor, sunt datoare
li s'a mai întâmplat. Dar chiar Ardelenii dinainte de război să încerce o schimbare. Se poate zice că fără o asemenea
nu mai sunt Ardelenii de după. Cât despre Românii din ţara călăuză ţara rămâne necunoscută, iar dorul sâ fie cunoscută,
veche, lucrul nici nu mai trebue amintit. Mai rar carte care in fiii ei. se dovedeşte slab. Ea e aşa de trebuincioasă şi dc
să apară in vitrinele librăriilor româneşti ca o minune, decât firească incât. dacă vom mai amâna-o noi. ne vor da-o
aceasta. străinii, vreun Mosse-Baedeker oarecare.