Page 47 - 1930-09

Educaţia poporului în alte tari

— A d a u s —

tiducaţia liberă a adulţilor în Germania Dar o altă putere hotărîtoare in educaţia adulţilor e aceea
(introducere) care ţâşneşte din pornirile inăscute caracteristice ale naţiei
insâş. Luaţi, de pildă, formele diferite pe care le arată lu­
In Germania termenul de „Educaţia adulţilor cuprind» crarea in ţările latine şi germane şi observaţi trăsătura indi­
toatA activitatea de educaţie al cărei scop e să lărgească şi
viduală din lucrarea Anglo-Saxonâ. Un alt rând de puneri
să 'îmbogăţească experienţa şi viaţa intelectuală a individu­
alături ar da la iveală o deosebire chiar mai adâncă înrădă­
lui adult. Pregătirea tineretului în şcolile secundare sau pro­
cinată in nepotriveiile caracterului naţional şi hotărând nu
fesionale nu trebue să intre in acest capitol. In schimb,
numai metodele, dar chiar scopurile însele.
cămpul întins al recreaţiei întrucât năzueşte să exercite o
Aceste puţine puncte vor fi probabil îndestulătoare ca să
înrâurire de indemn şi de înaintare intrun înţeles mai înalt,
dea o părere despre unghiul din care e privită educaţia
da. Reiese din aceasta limpede că. recunoscând rostul însem­
poporului in Germania. Fapt e că in Germania lucrul stă
nat pc care cunoştinţele îl vor avea totdeauna, scopul edu­
intr'o mare măsură tocmai sub acele înrâuriri şi nimeni nt
caţiei adulţilor nu e să dea numai cunoştinţe. Scopul ci cel
poate pretinde sâ-i priceapă desvoltarea şi starea de acum
dintâi e să ajute la plămădirea acelui tipar de om care să
se poată dovedi, in munca, familia, comunitatea şi neamul fără recunoaşterea cuvenită a acestei imprejurări.
lui, un contribuitor la binele propriu şi general.
Educaţia adulţilor nu poate fi înţeleasă, in nicio ţară. dacă I .
e privită ca un fenomen răsleţ. Pentrucâ ca c înrâurită de
înfiinţarea Societăţii pentru răspândirea educaţiei populare
anumiţi factori, nu numai in scopurile şi cuprinsul ei. dai
(Gesellschaft fur die Verbreitung von Volksbildung), pro­
oănii in cel din urmă amănunt de metoda. Ca să încep cu
babil cea mai mare de acest fel din lume. înseamnă Începu­
aceasta, ţinta operei e hotâritâ mai intâiu de starea edu­
tul unei mişcări chemate la viaţă de scopuri şi dorinţe lim­
caţiei regulate a tineretului, cerută de Stat. Intr'o ţară, de
pede formulate. Tot ce a existat înainte dc 1871 a fost
pildă, unde sunt mulţi neştiutori de carte, educaţia adulţilor
de însemnătate locală şi căuta să ajungă numai anumite
trebue să îmbrăţişeze şi vcris-cititul; iar acolo unde nu s au
grupe, ca de pildă prin activitatea religioasă, sau prin pre
luat măsuri pentru pregătirea profesională, educaţia adulţi­
gâtirea de luminare şi profesională din Aşezâmintele me­
lor e datoare să răspundă acestei trebuinţe. Pe de altă parte,
canice. Aceasta a culminat in cele din urmă Intr'o mişcare
in ţările care au un sistem foarte desvoltat de învăţământ
pentru crearea unui singur popor unit care trebuia să aibă
tecundar, educaţia adulţilor c liberă să-şi inchinc puterile
aceleaşi idealuri şi să sprijine astfel o Germanie unită.
unor scopuri de educaţie mai înalte.
Un alt factor care hotărăşte îndreptarea educaţiei adulţi­ Pentru a ajunge aici se socotea trebuincioasă, nu numa
lor, chiar in mai mare măsură decât sistemul şcolar, e aşe­ o împotrivire, dar chiar un atac împotriva social democra­
zământul politic al unei ţări. De oarece constituţia, jocul dc ţiei. care tocmai ajunsese in acele timpuri o putere, şi ne­
cumpănă intre partide şi factori asemănători exercită o În­ socotirea oricărui coflict religios şi politic. începutul mişcării
râurire puternică asupra şcolilor secundare ele insele. Şi germane de educaţia adulţilor a urmărit astfel o
destul de adesea ele ating, direct sau indirect, activitatea neutralitate deplină prin îndepărtarea atât a politicii
educaţiei adulţilor. După cum se ştie. instituţiile sau activi­ cât şi a religiei din planul de lucru. Această contrazicere
tatea educaţiei pot să fie împiedicate prin lege sau între­ lăuntrică a dus la decăderea in cele din urmă a mişcării,
buinţate pentru propaganda politică a unor interese dc datorită neputinţei să ia parte la luptele spirituale ak
grup. Asemenea pilde sunt destul de obişnuite şi au însem­ timpului (legile anti-socialiste ; lupta pentru luminare). O
nat adesea zile negre in istoria educaţiei adulţilor. mişcare de viaţă pentru popor nu poate să ia naştere, dacă
Mersul educaţiei adulţilor mai e înrâurit apoi de împre­ nesocoteşte tocmai acele pricini privind mai de aproape
jurările economice. Acolo unde apăsarea unui prea lung poporul pe care vrea să-l ajungă. Activitatea educativă
timp de muncă, locuinţa proastă şi hrana neîndestulătoare începuse cu mult înainte in sânul bisericii, luând astfel ati­
sunt regulă, foloasele educaţiei au puţină trecere. Pentrucâ. tudine limpede împotriva mişcării neutre, şi la urmă. după
odată smulse din toropeala lor. mulţimile îşi încordează ce legile anti-socialiste au fost înlăturate, muncitorul şi-a
puterile pentru îmbunătăţirea stării economice. Intr adevăr, înfiinţat propriile aşezăminte de educaţie cu scopul mai
chiar o depresiune trecătoare in starea economică, cum ai cu seamă să educe elementele de conducere a partidului.
fi stăruinţa lipsei de lucru sau a scumpetei vieţii, poate lovi Societatea pentru răspândirea educaţiei poporului a ţinut
adânc această activitate de educaţie. Ca o urmare, educaţia cu toate acestea dârz ia principiile ei dela început de neu­
adulţilor atârnă şi de atmosfera spirituală predomnitoare. tralitate faţă de chestiile religioase şi politice. Câmpul de
Intr'o ţară unde nu e o învoială intre toţi in ce priveşte acţiune i-a fost prin aceasta strict mărginit şi a rămas la fel
scopurile cele din urmă ale oricărei educaţii, partidele au până astăzi. Această instituţie şi altele cu scopuri asemă­
să-şi pună reciproc piedici silinţelor şi au să caute chiar nătoare — mai presus de toate Academia Humboldt din
să-şi dărâme unora altora opera, şi aceasta din motive poli­ Berlin, care a serbat in 1928 a cincizecea aniversare —
tice sau din ahe consideraţii vitale. s au pus in serviciul luminării şi al educaţiei populare in