Page 48 - 1930-09

5 7 2 B O A B E D E G R Â U

înţelesul de împărtăşire de Cunoştinţe. Şi deopotrivă, prin cunoştinţele sunt echivalente. împotriva acestei păreri. îşi
punerea la indemAnâ de mijloace de petrecere înaltă, a aju­ făcea loc o nouă. sau mai bine zis o foarte veche idee, că
tat cu muzică şi alte arte. Cele mai însemnate mijloace de educaţia nu trebue să însemne o îngrămădire de cunoştinţe,
educaţie întrebuinţate au fost conferinţele şi serbările artis­ ci liberarea acelui principiu vital mai mult sau mai puţin
tice. T»nta avută în minte in urmărirea acestor lucrări, o Ger­ adăpostit in fiecare ins şi ajutarea lui ca să-şi găsească
manie unită, unde toţi să aibă aceleaşi idealuri, n'a putut fi expresie in forme potrivite şi mai fericite de viaţă. Cunoş­
ajunsă pe aceste căi, iar pe de altă parte. Societatea n'a fost tinţele. se zicea, sunt de dorit numai întrucât ajută să se
in stare să se înmlădieze după marea prefacere întâmplată ajungă aceste scopuri. Cunoştinţele, după vorba lui Ruskin.
după 1890. Şi aceasta in ciuda faptului că. după înlăturarea trebue nu numai să aducă omului ceva, dar să facă din el
legii antisocialiste. muncitorul şi-a ridicat glasul destul ce ceva ce n'a fost înainte. In această privinţă râsboiul din
să i se audă cererea de foloase culturale ca un drept şi nu urmă a dat la iveală ceva îngrozitor. Când poporul german
>
ca o pomană. El n’a mai primit să fie tratat ca un minor a fost îndemnat să sc ridice şi să-şi apere cultura lui naţio­
yi şi-a cerut dreptul să conlucreze la crearea unei noui cul­ nală, s'a dovedit că nu există o naţiune germană unită
turi. la care se simţea destoinic să aducă o contribuţie pro­ conştientă de sine însăş ca purtătoarea unei astfel de cul­
prie. De la această răspântie educaţia adulţilor a luat o turi. Faptul acesta s'a dat la iveală şi mai limpede după
oouă înfăţişare. Vechile metode, după care organizaţiile războiu. Astfel s'a născut nu numai un scepticism faţă dc
vechi de educaţie speraseră să facă buni cetăţeni prin răs­ această cultură, dar chiar o oboseală şi in cele din urmă o
pândirea cunoş­ hotărâtă lepădare
tinţelor. au fost dc nişte forme
lăsate să cadă. speciale dc cul­
Dacă judecăm lu­ tură menite să
crul de până a- deştepte înţelege­
cum ca fiind înte­ rea in mulţime a
meiat mal cu sea­ c e e a c e educaţia
mă pe idealul Sta­ poporului s'a os­
tului. noua intor tenit cincizeci dc
sătura şi-a luat ani să realizeze.
îndreptarea dela In asemenea îm­
idealul culturii ge­ prejurări s'a văzut
nerale. Toate bi trebuinţa să se
nefacerile culturii reia lucrul dela
trebuiau să fie a- temelie. Criticis­
dusc înaintea unei mul care se ivise
cât mai mari mul la începutul noului
ţimi. îndărătul a- secol a venit îr
cestei hotărâri sc ajutor şi a fost la
ascundea credin­ rându-i puternic
ţa. trebue mărtu­ sprijinit de gene­
O bibliotecă populară do copii din Berlin
risit. că prin noua raţia care se în­
metodă avea să se torcea zguduită dc
facă un popor unit din punct de vedere .sufletesc şi orice noua experienţă a răsboiului. Noua mişcare pornită acum in
primejdie de revoluţie să fie înlăturată. educaţia adulţilor nu s’a mai uitat la ceeace se infăptuisc
In aceşti ani s'a înfiinţat un marc număr de instituţii până atunci in acest domeniu, ca fiind fără folos sau fără va­
pentru educaţia adulţilor şi in unele cazuri procesul conti­ loare.
nuă. Tendinţa era spre descentralizarea lucrului şi stabilirea Dacă forma căutată de educaţie riavea încă fiinţă, ea urma
de centre de Stat şi comune in ramuri anumite, cum sunt să fie înjghebată pentru toţi cei cari doreau să-şi însuşească
bibliotecile populare, conferinţele, teatrele, concertele, ş. a. ceeace poate fi învăţat prin metodele întrebuinţate in şcoli şi
Cursurile extensiunii Universitare, premergătoare ale Cole­ in universităţi. Cu toate acestea nu trebue să se uite că anu­
giilor muncitoreşti, au fost înjghebate cam pe atunci şi au mite lucruri fundamentale in educaţia poporului nu pot fi
la activul lor un neobişnuit de mare procent de activitate. împărtăşite prin aceleaşi metode ale instrucţiei, darnica
însemnătatea acestei mişcări nu trebue să fie nesocotită. punere la îndemână dc produse culturale.
Cu tot criticismul care a Iovit-o. chiar in acel timp. in ideca Societatea pentru răspândirea de cunoştinţe populare in­
ei fundamentală, rămâne fapt că mişcarea a avut un marc tre adulţi (faptul că şi-a schimbat numele in acela de „So­
rost în răspândirea de luminare şi de cunoştinţe generale. Şi cietate pentru educaţia adulţilor" nu înseamnă nicio schim­
intr adevăr, orice mişcare de educaţie, care vrea să fie luată bare de metode) are o sarcină comparativ uşoară. Bunurile
in serios, trebue să le cuprindă pe amândouă. culturale pe care ea vrea să le dea, sunt la îndemână, gata
înainte de râsboiu era, după cum am amintit, o marc ne­ să fie trecute mai departe. Societatea nu trebue să caute
încredere în educaţia poporului. Cu toate că nu e rostită să cearnă acest material din \Teun punct de vedere ştiinţi­
in cuvinte multe, era o credinţă generală că educaţia şi fic. politic sau estetic. Fiecare e liber să vadă ce poate să