Page 49 - 1930-09

EDUCAŢIA POPORULUI IN ALTE TARI 573

facă din comorile împrăştiate înaintea lui şi întrucât poate scop. sub masca altuia, şi intre a lupta vitejeşte pe singurul
izbuti să le schimbe in valon permanente pentru propria drum spre ţintă, chiar dacă ar fi un drum. care trece in ochii
viafâ. altora drept o rătăcire. Educaţia poporului nu se poate
II. numi pe sine liberală când stă să explice legea in amănunt
„Noua Mişcare pentru educaţia adulţilor" a fost caracte­ şi să aştepte ca rânduelile şi îndreptările ei să fie recunos­
rizată drept „formativă”. Aceasta înseamnă că ea urmă­ cute de toată lumea ca singurele bune. Trebue, dimpotrivă,
reşte un anumit ideal, adică descătuşarea şi deprinderea unoi cerut ca fiecare aşezământ de educaţie să fie gata să se
puteri in scopuri precise ; şi pentru aceasta se simte liberă expună criticii şi să nu aştepte recunoaştere până când nu
să supună toată cultura In fiinţă, fără excepţia nici unei şi-a făcut dovada. E tragedia educaţiei poporului să nu stă­
ramuri, punctului de vedere al potrivirii sau nepotnvini cu pânească un criteriu Întemeiat pe recunoaşterea unui ideal
împlinirea unor atari scopuri. Legătura trebue făcută cât de toţi primit.
mai generală şi nedefinită, de oarece orice legătură finită şi Această stare de lucruri nu poate să se prelungească şi e
mai mult concretă s ar dovedi prea mărginită ca să inchidă firesc să se fi făcut încercări pentruca mişcarea să preîn­
nesfârşita felurime de forme in care se manifestă această tâmpine o asemenea stare. In 1909 s'a publicat o revistă.
mişcare formativă sau constructivă. De aceea educaţia for­ „Volksbildungsarchiv” (Arhiva educaţiei poporului) cu scop
mativă e in neputinţă să înfăţişeze aceeaş unitate de aspect să cerceteze ştiinţific aceste probleme şi de atunci a fost
caracteristică ve­ un neîntrerupt
che! mişcări. Da şir de astfel dr
că o atitudine întreprinderi. In
critică in ce pri­ 1914 s'a înfiin­
veşte valoarea. ţat „Oficiul cen­
Însemnătatea şi tral al bibliote­
funcţiile educa cilor populare
caţiei adulţilor c iar in 1927 „Ins­
îndreptăţită, re­ titutul german
zultatul are să pentru studiul ca­
fie o mare felu­ racteristicilor na-
rime de păreri. ponale şi al edu­
Dacă scopul a- caţiei poporului''.
cestei activităţi Aceste două ins­
este să ajute p< tituţii stau in
individ să-şi des strânsă legătură.
volte putinţele Scopul lor este.
ascunse potrivit ca să-l spunem
cu cea m a 1 pe scurt, să des­
înaltă treaptă de copere cu cât
bine, şi apoi să-l mai mare sigu­
pună în legătură ranţă ce împre
cu membrii pro­ Biblioteca publică municipală din Charlottenburg (Berlin) jurări se cer da­
priului grup şi că este ca edu­
să închege aceste grupuri intr'o naţiune, atunci rcbgia şi caţia poporului să se desvolte aşa încât să-şi ia locul cu­
politica ştiu multe căi pe care asemenea scop poate fi ur­ venit in sistemul general de educaţie recunoscută din Ger­
mărit. mania. Guvernul Îşi arată interesul faţă de aşezămintcle d<
Nicio mirare, aşa dar, dacă noua mişcare din Germania, educaţie prin ajutorul moral şi financiar.
din care a odrăslit un număr de aşezăminte de educaţie Aceasta realizează deplin adevărul, potrivit cu îm­
(şcoli superioare de sat ale poporului) şi a desvoltat mijloace prejurările anumite arătate, că orice amestec din parte-i sau
şi metode proaspete in legătură cu bibliotecile populare, este încercare de indrumat aşezămintcle amintite din afară nu
desbinată in sine. Nicio mirare, mai cu seamă in (Germania sunt de dorit, şi că in vederea legăturii stabilite intre el ş*
de astăzi, care a avut după răsboiu nu numai să-şi modeleze aceste aşezăminte, prin ajutorul in ham şi prin angajarea,
din nou formele de guvernare, dar să-şi aşeze din temelie numaidecât Înaintea răsboiului. de reprezentanţi ai educa­
toate ramurile vieţii culturale. Dacă înainte de răsboiu bi­ ţiei poporului în serviciile de educaţie ale Statului, trebue
serica şi partidele politice recunoscuseră in educaţia poporu­ să se creeze stări speciale dacă este ca ele să funcţioneze.
lui o unealtă pe care o puteau întrebuinţa pentru scopurile Să mi se dea voe să inchciu cu o privire generală scurtă
lor. urmează dela sine că după răsboiu ele sau gândit cu asupra stării de astăzi a educaţiei poporului. Există, mai
atât mai mult 1a acclaş lucru. Aceasta nu se poate îngădui, intâiu. cele două grupe deosebite de educaţia poporului
pentru că tendinţa se împotriveşte scopului general recunos­ „extensivă şi „formativă (veche şi nouă. sau educaţia
cut ca atare Ia inceputui rândurilor de faţă. şi anume topi­ poporului extensivă şi intensivă, cum li s'a zis), cu adausu­
rea grupurilor individuale intr'o naţiune. F.. cu toate acestea, rile lor.
o mare deosebire intre a folosi conştient un lucru intr'un Educaţia poporului „formativă” cuprinde : ,