Page 50 - 1930-09

57 4 B O A B - E D E G R Â U

1. Activitatea educativă de caracter hotărât religios sau nia. lucrul nu trebue privit ca o încercare in acest 'înţeles.
politic (operele de educaţie catolică, protestantă, socialist*, Avem conflictul intre educaţia care doreşte să întipărească
naţionalistă). anumite păreri şi aceea care crede că un om trebue dus.
2. Aşezăminte întemeiate pe împrejurările economice prin desvoltarea facultăţilor lui critice şi a preţuirii desinte-
(şcoli muncitoreşti, activitatea dela ţară). resate. să-şi făurească propriile păreri de sine stătătoare.
3. Aşezăminte centrale (şcoli de seară pentru adulţi, şcoli Dar orice mijloace de luminare şi orice putinţe trebue să i
superioare pentru săteni). se pue la îndemână ca să câştige cunoaşterea care-i trebue
4. Activitatea extensivă a bibliotecilor populare. şi să ajungă la încheeri cuminţi prin sine insuş. In acea ra­
Nu trebue să se creadă că formele de educaţie puse in mură de viaţă unde sa nemerit să fie aşezat.
parenteză fac parte numai din diviziunea unde au fost tre­ Minţilor cugetătoare le e vădit că aceasta nu e o măsură
cute. Şcolile dela ţară in deosebi slujesc toate scopurile bise­ menită să birue toate greutăţile, ci abia o rostire a sarcinei
riceşti. politice, economice şi neutre. intr’adevâr anevoioase, pentru a cărei împlinire trebue gă­
site. într'un fel sau altul, căile şi mijloacele.
Nu c aici locul unei comparaţii, din punctul de vedere al
Inter nai ic nai Hcndbock.
valorii lor. intre diferitele forme de educaţie a poporului in
Germania. Şi dacă am stăruit asupra celei mai mari greu­ ROBERT VON ERDBERG
tăţi de care se izbeşte astăzi educaţia poporului in Germa­ <
din limba engleză de Emanoil Biuvţa

Jr