Page 14 - 1931-1

B O A B E D E G R Â U

de etnografie, antropologie, osteologie, mineralogie cură de mari succese : din ţară e vizitat ') în mij­
şi geologie, precum şi a grupelor dioramatice, dim­ locie anual de 500.000 cetăţeni, în străinătate e
preună cu un acuariu, — toate acestea instalate în mult apreciat, şi recunoscut ca unul din cele mai
10 săli mari din subsolul localului. Acum vechiul frumoase muzee din Europa. Cu multe şi mari sa­
muzeu de zoologie ajunsese un muzeu de istorie crificii particulare — din nenorocire aproape nimic
naturală complet, adică cu toate disciplinele ei. din ţară — muzeul nostru naţional, conţine, pe
Lăsând la o parte bogăţia colecţiilor şi frumuse­ lângă colecţiile expuse pentru public, importante
ţea exemplarelor, precum şi faptul că fauna ţării ) colecţii ştiinţifice îmmagazinate, apoi un laborator
1
e complet reprezentată, — care toate formează un bine înzestrat pentru studii şi cercetări ştiinţifice,
tezaur mare de cultură, — aşezarea muzeului este cât şi cea mai bună bibliotecă biologică din ţară.
făcută după o metodă biologică cu totul originală, In laboratoarele acestui muzeu s au făcut şi publi­
care în urmă a fost adoptată de cele mai multe cat importante cercetări asupra faunei ţării şi con­
muzee din Europa, diţiilor ei biolo­
printre care şi de gice. Chestiunea
cel din Berlin. pescăriilor şi pune­
Vastele şi bogatele rea în valoare a
muzee ale Apusu­ terenurilor inunda­
lui, cu cultura lui bile ale Dunării,
atât de veche, au probleme de o fun­
învăţat din opera damentală impor­
unui savant ro­ tanţă pentru eco­
mân. Mult sa nomia naţională
scris în presa stră­ sunt bazate tocmai
ină despre aşeza­ pe minuţioasele
rea muzeului nos­ cercetări biologice
tru, şi de cei mai făcute aci de An-
mari savanţi în tipa. Studiul etno­
materie, precum grafic al uneltelor
2
Kiikenthal (direc­ de pescuit ), fau­
torul muzeului de na ichtiologică ),
3
ist. nat. din Ber­ etc. — toate aces­
lin ), Penk (di­ tea au fost stu­
2
rectorul muzeului diate aici, iar ma­
oceanografie din terialul, bine cla­
Berlin). — L. Rou- sat şi cercetat, for­
le (directorul mu­ mează o p a r t e
zeului de ist. nat. principală din co­
dela Jardin des lecţiile acestui ins­
Plantes din Paris), titut.
şi de alţii. In secţia ento-
Mijloacele de mologică găsim
care dispunea şi valoroasele colec­
dispune astăzi mu­ ţii de Kenderessy,
zeul, sunt extrem F 1 ec k, C a n i -
de moderate. Su­ s i u s (Coleop-
mele prevăzute în I Hora mă. Viaţa înlr’o pădure tropicală cu «Liane» şi «Epifite» pe ele. tere), Montan-
bugetul Ministe­ O familie de Cimpanzei. don (Hemiptere),
rului de Instrucţie Szalay (Lepidop­
pentru întreţinere, cumpărare de colecţii etc., nu tere), Adensamer (insecte exotice). Şi D-rul H.
ajung nici la nivelul celor prevăzute pentru o Mitrea a adus din călătoriile lui preţios material
şcoală secundară. Astăzi muzeul are numai 80.000 exotic.
lei anual pentru toate cheltuelile de material, co­ Mai amintesc că Szalay a lucrat mult la muzeu,
lecţii, întreţinerea laboratoarelor, a bibliotecii lo­ fără nici o retribuţie.
calului, etc. Cunoscând valoarea pe care o au colecţiile mu-
Cu toată această mizerie reală, Muzeul se bu-
J ) Muzeul e deschis publicului Joia dela 11—3, iar Du­
J ) Fireşte cu excepta faunei microscopice, care nu se minica şi în sărbători dela 10—4. Intre 15 Iulie—15 August
poate expune la muzee. e închis. Intrarea e gratuită.
2 ) Vezi articolul din ..Vossische Zeitung” al profesoru­ 2 ) Gr. Antipa. Pescăria şi pescuitul în România 1916.
lui Kiikenthal. 3 ) Gr. Antipa. Fauna ichtiologică a României, 1909.