Page 18 - 1931-1

16 B O A B E D E G R Â U

deşte foarte repede, la ceeace contribue în bună lecţia etnografică excelează prin frumuseţea cos­
parte deprimarea sufletească a acestui animal cu­ tumelor, dintre care unele au fost aduse din Extre­
minte. mul Orient de ac­
Tot în vestibul, tualul nostru Re­
lângă fereastră, ge, din călătoria
găsim un mamifer Sa în jurul lumii.
acuatic, care, deşi De deosebită fru­
ca înfăţişare se a- museţe grupul dio-
seamănă cu bale­ ramic al negrilor
na, totuş e înrudit australieni, aşezaţi
mai de aproape cu in jurul focului.
elefantul. Este o In aripa de Nord
vacă de mare (Ha- găsim scheletul li­
licore), numită şi nei balene (Me-
Sirenă, singurul gaptera). Aceas­
mamifer pur acua­ tă specie trăeşte
tic. care se nutreş­ prin toate ocea­
te numai cu plante. nele, şi poate să
Trăeşte în oceanul urle ca o sirenă de
Indian, în apa pu­ vapor. Perechile
ţin adâncă din a- îndrăgostite s e
propierea ţărmuri­ desmiardă reciproc
lor, unde r â m ă cu lovituri de a-
prin nisip, smul­ ripă, încât plesni­
gând alge marine. turile se pot auzi
Un soiu înrudit la distanţe de chi-
(Halitherium) a lometri. Savantul
trăit, acuma vreo român Racoviţă a
câteva milioane de abservat că balena,
ani, şi în Marea deşi lungă până
care pe atunci aco­ la 15 m., face sal­
perea România de turi din apă ca şi
azi. Dioramă. Un mal i>e Dunăre în regiunea (lela Cernavoda cu păsări la cuiburile lor când ar fi un peş­
Coborâm în sub­ din mal: Prigorii, Dumbrăvence (Căcău) Lăstunii de mal, Pupăză, Călifari, Ţistari. tişor de câţiva cen­
sol. Intâiu ne im­ timetri. Cu toate
pun prin frumuse­ că această balenă
ţea lor dioramele, dă grăsime relativ
adică combinaţii puţină, totuşi for­
de preparate na­ mează obiectul u-
turale, cu fondul nei întinse şi ne­
minunat lucrat de cruţătoare vână­
mâna pictorului R. tori, mai ales din
Canisius, c a r e partea Americani­
pentru arta lui la lor cu mentalitatea
expoziţia din Bar­ lor utilitaristă şi
celona a fost de­ de prea puţină i-
corat cu medalia nimă.
de aur. Dioramele Dinocerul, dela
ne reprezintă bu­ care avem un sche­
năoară viaţa la let întreg, era un
ţărmul mării, — zopitat care, acuma
plaur în deltă, — câteva milioane de
regiunile arctice : ani, a trăit în A-
— Bărăganul: — merica de Nord.
un mal de Dună­ Atârnată pe pe­
re ; — c u l m i l e rete, găsim în ori­
Carpaţilor, — o Dioramă. Viaţa pe culmile Carpaţilor. Capra neagră, Vulturul ginal o placă de
imperial, Cojaica, Fluturele Apolo, Gentiană etc.
pădure din Car- piatră cu o reptilă
paţi, şi altele. uriaşă fosilă (lchthyosaurus). Ca formă seamănă
Acuariile sunt goale, din lipsa de mijloace. Co­ cu delfinul şi cu peştii, dar fără să le fie neam. Nu-