Page 19 - 1931-1
P. 19
I. LEPŞI: MUZEUL DE ISTORIE NATURALA 17
mai mediul acuatic marin, în care au trăit aceste au distrus-o cu totul. La British Museum se gă
animale, le-a modificat forma în aceeaş direcţie, ca seşte un desen făcut atunci după pasărea vie.
animalul înnotă- Tot în sala
tor să poată stră balenei găsim un
bate apa cât mai exemplar de focă
bine. Ichthyosau- din Marea Nea
rul era un peri gră (Monachus
culos răpitor ma albiventer). Este
rin, acuma vreo o speţă foarte ra
100 milioane ani, ră, care trăieşte
când mai toată în puţine exem
România zăcea plare numai în
încă sub apă, şi Marea Neagră,
calcarul Bucegi- şi locueşte astăzi
lor fiind de Ma mai ales în a-
re. Fosilul arată propierea capului
în corpul mamei Caliacra.
5 embrioni, ceea Până în seco
ce dovedeşte că lul al 18-lea. Ro
această şopârlă mânia era încă
năştea pui vii. locuită de zim
Ca o broască bru, a cărui a-
ţestoasă colosală mintire, bazată pe
arată scheletul legenda cu Dra-
Glyptodonului. goş Vodă, se
Trăia, ca paşnic Dioramă. Un ceri» atacat de o haită de lupi în pădurile Moldovei. pare că s a păs
ierbivor, în pam trat până azi în
pasurile Americii de Suci. stema ţării, dacă acel cap nu cumva este al bouru
Intr’un dulap vedem piciorul unui Dinornis, cea lui, adică al strămoşului vitelor cornute. La muzeu
mai mare pasăre ce a trăit- vreodată. Atingea o găsim fosile dela amândoi.
înălţime de 3,5 Ursul de peş
m. ş i semăna teri, dela care
foarte mult cu avem un schelet
struţul. Se pare complet, era
că Dinornisul nu foarte c o m u n
s a stins decât în în vremea când
secolul al 18-lea Carpaţii purtau
d. Hr. In aceeaş cununi de ghe
vitrină vedem un ţuri. Ursul peşte
ou de Aepyornis, rilor a fost cu
care pasăre până mult mai mare şi
în secolul din nai feroce decât
urmă trăia î n cel de azi.
Madagascar. Era Foarte bogată
înaltă până 1 a este şi colecţia de
2.70 m., iar oul mineralogie ş i
îl avea de vreo 9 petrografie. Gă
kgr. Sburătoare sim minerale rare,
nu erau nici una în tot felul de
nici alta. culori, şi de mă
Şi tot în ace- rimi surprinză
laş dulap se mai toare, cum e bu
vede expus sche năoară o geodă
letul complet al (găoace) de a-
unei păsări curi metist, de V2 -
m
oase de mărimea Mult interes stâr
Unui curcan nu Dioramă. Viaţa într’o pădure din regiunea subcarpatică, nesc între vizita
mit „Dodo" (Di- l'orc-mistreţ cu puii. Cocoşul de pădure. tori modelele dia-
dus ineptus). Ea a trăit până la 1740 în Insula mantelor renumite şi unice, cât şi ale bulgărilor de
Mauritius când au venit coloniştii Holandezi care aur masiv. O sală specială e dedicată anatomiei şi
