Page 20 - 1931-1

18 B O A B E D E G R Â U

preistoriei umane. Aici vedem preparate din corpul Cobălcescu (1832—1892) şi Dim. Brândza
omenesc, foarte instructive, apoi unelte de piatră, (1846—1895).
cât şi mumii originale, uscate de mileniile de ani ce De o bogăţie deosebită sunt colecţiile de peşti
au trecut peste ele. din România — dintre care Sturionii sunt de valoa­
Despre această mică secţie preşedintele societă­ re unică — fiindcă formează baza capodoperelor
ţii antropologice din Frankfurt a. M. a scris că e- de ichtiologie şi pescărie românească, publicate de
cea mai sistematic aranjată din toate Muzeele pe directorul muzeului *)• In sala de alături sunt peştii
care le-a vizitat el. exotici adunaţi din toate continentele şi ocea­
In mijlocul sălii nele, vastitatea
principale din pri­ materialului nu ne
mul etaj al clă­ permite să amin­
dirii ne primeşte tim aici nici pe cei
un puternic ele­ mai caracteristici
fant de mare an- peşti, prin forma
tartic (Macrorhi- lor adesea chiar
nus). Speţa e pe caraghioşi.
cale de dispariţie, Paşnic, deşi cu
din cauza vânăto- • gura căscată şi
rii necruţătoare, plină de dinţi te­
mai ales că acest ribili, stă împăiat
gigant blând nici rechinul (Lamna
nu se apără con­ cornubica) din o-
tra fiarei bipede. ceanul Indian. Ce
Obiectul cel mai contrast între tim­
de preţ al Muzeu­ purile când aceas­
lui este un Ocapi tă groază a ocea­
(Okapia), înrudit nului străbătea va­
deaproape cu gira­ lurile, — şi azi.
fa, cunoscut abia când copilaşi cari
de vreo 25 ani. abia au învăţat să
Samănă cu Zebra umble, îi pipăe
şi se cunoaşte ime­ rândurile dinţilor !
diat după dungile Sus, atârnat de
albe de pe picioa­ perete e un mons­
re. Patria anima­ tru marin, Cera-
lului e o parte mi­ toptera : nu încerc
că din pădurile să-l descriu ; cine
cele mai dese şi vrea, ,să-l vadă la
mlăştinoase d i n muzeu. Morunul
basinul fluviului de 615 kgr azi
v>
Congo, unde până împăiat şi rigid a
acum n a fost vă­ fost găsit la Por­
zut viu de nici un tiţa, — din Du­
european. C e l e năre e somnul a-
vreo 18 exemplare ceia lung de 3 m.
câte se află în mu­ O vitrină spe­
zeele mari din lu­ cială adăposteşte
me au fost prinse amfibiile şi repti­
numai de indige­ Dioramă. Viaţa pe Plaur in Delta Dunării. Grupă de Cormorani in j lele patriei. Din
nii din pădurile diferite specii de Stârci. " X reptilele străine,
virgine ale Congului. amintim aci de o speţă de Boa care e preparată în
In aripa de Sud a Muzeului găsim scheletul fosil poziţie de atac. Broasca ţestoasă uriaşă (Testudo
al celui mai mare animal care a trăit vreodată pe elephantina) azi nu mai există. Din patria ei —
pământul ţării noastre. E un Dinotheriu, descope­ câteva insule pacifice — Americanii au luat ulti­
rit de Grigore Ştefănescu la Mânzaţi. Lângă acest mele exemplare pentru muzeul din San Francisco.
gigant, atât Mastodontul american cât şi elefantul Sărmană civilizaţie omenească !
indian, mai ales însă cerbul „uriaş” diluvial, — toţi Cea mai mare broască ţestoasă ce există e Dar-
aşezaţi în aceeaş sală, — arată cu mult mai modeşti.
Pe pereţii sălei găsim portretele savanţilor natura- 1 ) Gr. Antipa, Fauna ichtiologică a României.
lişti români Gr. Ştefănescu (1838—1911), Gr. Gr. Antipa, Pescăria şi pescuitul în România.