Page 21 - 1931-1

I. LEPŞI: MUZEUL DE ISTORIE NATURALA 19

mochelys coriacea, răspândită prin toate oceanele, tive, şi cu coarne lungi şi ameninţătoare. Fluturele
foarte rară, mai ales prin muzee. E singura broască Morpho, originar din pădurile veşnice verzi ale re­
ce are vertebre şi giunilor ecuato­
coaste, pe când la riale, e nu numai
toate celelalte so­ cel mai mare, dar
iuri oasele acestea şi cel mai frumos,
sau contopit cu de ai crede că e un
ţestul. Şi acesta e produs al artei de
o fiinţă care, — ceramică veneţia-
altă dovadă pentru nă. Vezi apoi tot
toleranţa umană !, felul de lăcuste,
în curând va trece unele mai lungi de
la zoologia isto­ V de metru, cu
4
rică. corpul ca un beţi-
Etajul adăpos­ gaş, altele ca o
teşte mai ales ne­ frunză sau floare,
vertebrate, în hală ca să nu fie văzute
însă sunt colecţiile de duşmanii sau
ornitologice, î n victimele lor.
care, ca rege al Aşa numitul cap
pasărilor indigene, ue negru nu este
îl vedem pe vultu- decât cuibul unor
rul cu barbă (Gy- insecte coloniale,
paetus barbatus), numite termite.
locuitor al Carpa- Statul lor se asea­
ţilor (dacă n u mănă întru câtva
cumva a dispărut cu cel omenesc,
cu totul din regiu­ cetăţenii fiind nu
nile noastre). A- numai diferiţi ca
cest răpitor res­ formă, ci şi specia­
pectabil dispune lizaţi pentru felu­
de puteri atât de Dioramă. O colonie de Păsări acuatice : Pescari, Martini, Arvosete şi altele Ja rite ocupaţii, exis­
mari încât atacă şi cuiburile lor pe limba de nisip care separă lacul Razelm de Marea Neagră. In tând lucrători, sol­
omoară, aruncând fund prinderea Morunului cu C-armacele în Marea Neagră. daţi, regine, etc.
adeseori în pră­ Tot din ţările
păstii, oi, miei ba calde e şi păianje­
până şi capre ne­ nul Terophosa, un
gre. Se cunosc răpitor nocturn, a-
chiar cazuri când tât de mare încât
în mod excepţio­ poate să devoreze
nal a atacat sau a până şi păsărele,
ucis copii. Mai a- cum se vede în-
mintesc de pasărea tr’un preparat la
rinocer (Buceros) muzeu. Din clasa
o fiinţă nostimă păianjenilor fac
cu ciocul mai ma­ parte şi scorpionii,
re decât capul, — cari împung cu
apoi de scheletul ghimpele veninos
unui colibri mi­ din vârful cozii.
nuscul (Trochi- Printre numeroa­
lus), preparat cu o sele exemplare ex­
adevărată măes- puse, Pandinus
trie şi păstrat sub imperator din A-
un clopot de sti­ frica poate să a-
clă. Dar acum pă­ tingă o lungime
răsim vertebratele. de 20 cm. ; e peri­
Prin mărimi şi culos şi pentru
forme nostime ex­ Pelicani cu puii lor «golaşi» la cuib. om.
celează mai ales insectele exotice. Gândaci cât pum­ Să amintesc acuma şi două din neamurile racului.
nul unui copil, adeseori ca pictaţi cu frumoase mo­ Unul (Birgus latro), lung cât o gheată, trăeşte prin