Page 23 - 1931-1
P. 23

Colonia ucenicilor la «Prietenii Marii», Techirghiol 1928




                 Căminele                                 de        ucenici



            Desvoltarea  tot  mai  mare  a  maşinismului  în  dife­  omul  intervine  mai  des  în  fabricaţie  din  lipsă  de
          ritele  ramuri  de  producţie  industrială  începuse  să   maşinism.
          obişnuiască  pe  unii  cu  ideea  că  nu  mai  este  nevoe   Pentru  a  înţelege  cât  mai  bine  rostul  rându­
          de  o  calificare  a  muncitorului,  maşina  putând  să   rilor  de  faţă  să-mi  fie  îngăduit  să  mai  spun  câteva
          execute  orice  fel  de  lucrări  —  şi,  prin  urmare,  ins­  cuvinte  asupra  uceniciei  la  noi  şi  din  alt  punct  de
          tituţia  uceniciei,  veche  cât  şi  îndeletnicirile  ome­  privire.
          neşti,  trebuia  desfiinţată.  Aceasta  era  mentalitatea   In  perioada  patriarhală  a  vechilor  bresle,  învă­
          care  stăpânea  sfârşitul  veacului  trecut  şi  începutul,   ţarea  meseriei  era  asigurată  prin  destoinicia  şi
          până la răsboiu, al celui prezent.               conştiinţa  meşterilor  şi  prin  grija  pe  care  o  puneau
              După  răsboiu  însă,  din  nevoia  de  a  lecui  cu   starostii  şi  epitropii  ucenicilor  pe  cari  îi  socoteau
          un  ceas  mai  de  grabă  rănile,  s  a  purces  la  exami­  ca  pe  copiii  lor.  Datorită  acestor  bresle  s  au  înfiri­
          narea  metodică  a  diferitelor  aspecte  pe  care  le  pre­  pat primele meşteşuguri în ţările române.
          zintă  viaţa  clocotitoare  de  atunci.  Aspectele  social
          şi  economic,  erau  cele  care  au  atras,  cu  deosebire,   Austria  însă  nu  vedea  cu  ochi  buni  îndreptarea
          luarea  aminte.  S  a  examinat  cu  deamănuntul  viaţa   românilor  către  îndeletniciri  economice  şi  de  aceea
          de  atelier  şi  uzină  şi  s  au  stabilit  norme  care  să  în-   în  1820  a  cerut  şi  a  obţinut  ca  privilegiul  de  mono­
          gădue  o  cât  mai  bună  adaptare  la  nevoile  tot  mai   pol  pe  care  îl  aveau  breslele,  să  fie  ridicat.  Datorită
          stăruitoare.                                     acestui  fapt  au  început  să  pătrundă  meşteşugari  de
              Din  această  cercetare  s  a  dovedit,  fără  ca  a-   toate neamurile şi din toate părţile.
          cesta  să  fi  fost  un  punct  de  plecare,  că  pregătirea   In  1873  breslele  au  fost  complet  desfiinţate.  Cu
          şi  perfecţionarea  profesională  a  muncitorimii  tre-   această  dispoziţie  ultimele  rămăşiţe  de  reglemen­
          bue  cu  grijă  şi  sacrificii  urmărită  ;  cu  alte  cuvinte,   tare  şi  control  al  meseriilor  dispar,  ele  trăind  în
          ucenicia  trebue  perfecţionată  şi  complet  organizată.   deplină  libertate,  şi  într’un  adevărat  haos  până
          Şi  dovada  se  face  într’o  perioadă  de  mari  prefaceri   la 1902.
          şi de maximă desvoltare a maşinismului.            După  răsboiul  din  1877,  când  au  început  să  se
              Dacă  acesta  era  un  adevăr  banal  pentru  ţările   înfiripeze  diferite  lucrări  de  organizare  a  ţării,  să
          de  mare  industrie,  fiindcă  ele  dădeau  directivele   se  exploateze  diferitele  ei  bogăţii  şi  să  se  moder­
          pentru  nouile  rânduiri,  pentru  ţările  cu  preocupări   nizeze  negoţul,  din  îndemnul  concesionarilor  sau
          agricole  şi  cu  reduse  aşezări  industriale  sau  meşte­  antreprenorilor  străini  şi  în  lipsa  celor  mai  slabe
          şugăreşti,  cum  era  şi  ţara  noastră,  cercetarea  pro­  oprelişti,  a  urmat  un  puternic  curent  de  pătrundere
          blemei uceniciei se impunea şi mai mult, pentrucă  a meseriaşilor străini, cari, în scurtă vreme, au reu-
   18   19   20   21   22   23   24   25   26   27   28