Page 26 - 1931-1

24 B O A B E D E G R Â U

şit să fie aproape singurii deţinători ai meşteşugu­ Ardealului, din Basarabia şi foarte puţin din Ve­
rilor din ţară. chiul regat, sunt în a doua categorie.
Această stare de lucruri a început să îngrijoreze O deosebire generală a uceniciei trebue făcută
pe diferiţii oameni politici cari au încercat să creeze după cum este vorba de mari sau mici întreprin­
noui condiţii. Primul a fost Petre Carp, care în 1881 deri.
şi 1888 prezintă proecte de legi fără să reuşească a La întreprinderile mari ucenicia prezintă o serie
le trece. In 1901 un alt mare român, Nicolae Fili- întreagă de avantagii, determinate de faptul că re­
pescu, depune un proect de lege pentru organiza­ gimul orelor de muncă este mai redus, iar condiţiile
rea meseriilor, însă tot fără rezultat. higienice de muncă în ateliere sunt supraveghiate.
Mai norocos decât ei, B. Missir reuşeşte în 1902 In schimb, dacă întreprinderea nu are ateliere spe­
să facă să fie votată legea meseriilor care dăinueşte ciale de ucenicie sau instituţii de găzduire, pregăti­
până la 1912, când este înlocuită prin legea Neni- rea practică poate fi incompletă şi orele libere între­
ţescu. In afară de buinţate, în paguba
partea privitoare la îngrijirii trupeşti sau
ucenicie, legea Neni- sufleteşti.
ţescu este şi acum în La micile întreprin­
vigoare. In nouile deri, fiindcă patronul
provincii existau alte este şi el un lucrător
legi care reglementau şi controlul este mai
ucenicia şi mai ales puţin eficace, orele
meseriile. de muncă se întind
Legile Missir şi şi peste cele legale,
Neniţescu, cu toate iar ucenicul continuă
toate lipsurile lor au încă şi după plecarea
dat un avânt simţitor lucrătorilor să-şi gă-
economiei naţionale şi sească de lucru în
am asistat astfel la o atelier. Condiţiile hi­
înceată, dar continuă gienice sunt desigur
şi sigură câştigare a mai puţin bune. Este
meşteşugurilor de că­ cert însă că pregăti­
tre elementele naţio­ rea practică se face
nale. mai complet, iar orele
Astăzi ucenicia, pe de vagabondaj sunt
tot cuprinsul ţării, aproape inexistente,
este supusă unei sin­ fiindcă ucenicii sunt
gure legi, a contrac­ mai toţi găzduiţi la
tului de ucenicie, care patron.
dăinueşte dela 1929. Nu trebue să se
Aceasta, în ceeace uite, apoi, că marea
priveşte starea de majoritate a ucenici­
drept. lor din marea şi din
Dar în privinţa stă­ mica industrie vin de
rii de fapt, ucenicia la sate.
este mai complicată Ceeace trebue să
şi nu putea fi soluţio^ avem în vedere prin
nată numai pe baza urmare la o bună or­
câtorva texte de legi. Căminul de ucenici din Galaţi ganizare a uceniciei
Viaţa nu este a- este :
ceeaş în toate colţurile ţării. Buna pregătire practică ;
Desvoltarea industrială variază deasemenea dela Condiţiile higienice de muncă ;
unele regiuni ale căror întreprinderi prezintă carac­ Un număr acceptabil de ore de muncă ;
tere occidentale, la altele, unde asistăm încă la aşe­ Un adăpost omenesc ;
zări de meserii foarte sumare. Alimentaţie şi curăţenie.
Sunt întreprinderi în ţară unde ucenicia poate In rânduiala pe care urmărim să o facem trebue
fi asemuită cu aceea din ţările cu mare desvoltare să fim băgători de seamă să nu producem pertur­
economică şi adâncă înţelegere a nevoilor munci­ baţii inutile şi să cerem lucruri care, cel puţin acum,
torimii, după cum sunt altele unde patronatul crede sunt irealizabile. Aşa, de pildă, nu vom putea cere
încă în iobăgie. Reşiţa, Valea Prahovei, întreprin­ tuturor marilor întreprinderi să organizeze câte un
derile C. F. R. şi multe alte întreprinderi mari, sunt atelier special de ucenicie, după cum micii întreprin­
în prima categorie ; anumite ţinuturi din Nordul zători nu vor putea să amenajeze apartamente spe-