Page 28 - 1931-1
P. 28

26                                 B O A B E  D E   G R Â U























                  Căminul de ucenici din Cluj                   Sala de mâncare a căminului din Cluj

       rul  orelor  libere  de  reculegere  şi  deci  de  împrospă­  acestei  idei  a  venit  chiar  faptul  îmbucurător  că
       tare  a  învăţăturii  meseriei,  faţă  de  care  capătă  ast­  obligaţia  ocrotirii  şi  educării  ucenicilor  a  fost  bine
       fel  zi  cu  zi,  mai  mult  dor  şi  drag,  cât  şi  prin  înfiin­  pricepută,  întrucât  s  a  înţeles  în  mod  tacit,  că  pen­
       ţarea în cămin de ateliere proprii de specializare.  tru  această  operă,  fondurile  cheltuite  nu  cer  o  jus­
         Această  întreită  menire  nu  poate  fi  însă  cuprin­  tificare  numai  în  rezultatele  viitoare,  cum  ar  cere
       zătoare  numai  pentru  ucenicii  găzduiţi  în  cămine,   acelea  întrebuinţate  pentru  orice  altfel  de  învăţă­
       al  căror  număr  este  limitat  de  capacitatea  dormitoa­  mânt,  fiindcă  aportul  de  muncă  ce-1  aduc  producţiei
       relor,  întrucât  cei  cari  au  nevoe  de  ocrotire,  sub   ucenicii,  răscumpără  cu  prisosinţă  cheltuelile  făcute
       una  din  formele  ei,  sunt  mult  mai  numeroşi.  De   pentru  ocrotirea  şi  educarea  lor.  De  acest  adevăr
       aceea  s  a  căutat  să  se  dea  o  folosinţă  mai  obştească   s  au  pătruns  cu  timpul  atât  marii  cât  şi  micii  indus­
       acestor instituţii.                              triaşi,  a  căror  convingere  a  consfinţit  sacrificiile  fă­
           In  acest  înţeles  s  a  căutat  ca  sala  de  mâncare   cute  mai  târziu  de  dânşii,  pentru  căminele  de  uce­
       şi  baia  să  fie  şi  la  îndemâna  ucenicilor  din  afară  de   nici  ce  au  înfiinţat  şi  întreţin  pe  lângă  întreprinde­
       cămin.  Şi  atunci  când  începuturile  de  azi,  urmărite   rile lor proprii.
       pas  cu  pas,  îşi  vor  lua  desvoltarea  pe  care  o  com­  Fireşte  că  faţă  de  însemnătatea  acestei  opere  cu
       portă  nevoia  tot  mai  arzătoare  a  vieţii  necăjite,  dar   caracter  social  şi  economic,  care  la  noi  era  inexis­
       pline  de  speranţe  a  tineretului  din  industrie,  că­  tentă  după  răsboiu,  cel  dintâi  interesat  s’o  sprijine
       minele  îşi  vor  fi  îndeplinit  o  mare  menire,  întreaga   a fost Statul.
       lor menire.                                        După  cum  am  văzut  însă,  soluţionarea  acestei
         Alături  de  această  folosinţă  care  priveşte  îngri­  probleme a întârziat la noi, în primul rând din cauza
       jirea  trupului,  activitatea  culturală  e  aceea  care   faptului  că  viaţa  industrială  a  fost,  în  mare  parte,
       caută  să  creeze  o  atmosferă  de  mai  bine  şi  de  mai   o  viaţă  de  mic  patronat,  cu  un  număr  redus  de  uce­
       multă  înţelegere  a  vieţii.  Buna  întrebuinţare  a  tim­  nici,  având  un  traiu  comun  cu  patronul.  După  răs­
       pului  liber  pentru  totalitatea  ucenicilor  din  breaslă,   boiu  însă,  când  industria  folosindu-se  de  noui  bo­
       din  cartier  sau  chiar  din  localitate,  este  ţinta  către   găţii,  a  luat  o  nouă  desvoltare,  când  micul  patron
       care  tinde  această  lărgire  a  activităţii  culturale  pe   nu  mai  dispunea  de  încăperile  trebuitoare  atelieru­
       care o îndeplineşte tot căminul.                 lui  şi  familiei  şi  când  foarte  mulţi  din  orfanii  de
         Dar  pentru  desăvârşirea  acestei  meniri,  cei  cari   răsboiu  şi  copiii  dela  sate  sau  îndreptat  spre  meş­
       sunt  preocupaţi  de  însemnătatea  căminelor,  au  în­  teşuguri,  problema  căminelor  de  ucenici  a  trebuit
       ţeles  dela  început  că  sufletele  copiilor  adăpost*   soluţionată fără întârziere, cu stăruinţă şi curaj.
       acolo,  nu  pot  fi  cucerite  de  toată  voea  bună,  decât   O  altă  dificultate  de  care  s  a  izbit  la  început  rea­
       oferindu-li-se  zilnic  o  viaţă  surprinzător  de  nouă,   lizarea  căminelor de ucenici,  a fost  problema locuin­
       în  încăperi  largi,  pline  de  aer  şi  lumină,  cu  săli  de   ţelor şi lipsa de fonduri.
       mâncare  şi  spălătoare  moderne,  care  să  le  impun.-   Statul  fiind  interesat  cel  dintâi,  după  cum  am
       respectul  lucrului  mare  săvârşit  pentru  ei.  In  afară   spus,  de  această  operă,  iniţiativa  căminelor  de  uce­
       de  aceasta,  orice  alte  realizări  de  ocrotire,  cu  un   nici  se  datoreşte  lui  şi  Comitetului  pentru  ocrotirea
       caracter  provizoriu,  în  clădiri  ursite  dărăpănării  cu   ucenicilor  industriali,  constituit  în  anul  1921,  din
       vremea,  ar  însemna  ca  într’un  viitor  apropiat,  toată   iniţiativa  Direcţiei  meseriilor  şi  învăţământului
       această  operă  începută  cu  cea  mai  îndreptăţită  vâlvă   muncitoresc  din  Ministerul  Muncii,  cu  prilejul  pri­
       şi  cu  cele  mai  folositoare  jertfe,  să  se  nărue  odată   mirii,  în  dar  temporar,  din  partea  Caselor  Naţio­
       cu realizările efemere.                          nale,  a  unui  imobil  din  Bucureşti  menit  organizării
          Aşa  dar  căminele  cer  din  capul  locului,  şi  fără   unui  cămin  de  ucenici.  Acolo  s  a  înfiinţat  cel  dintâi
       condiţii,  sacrificii  de  timp  şi  de  bani.  In  sprijinul  cămin în Vechiul Regat, unde s au adăpostit uce-
   23   24   25   26   27   28   29   30   31   32   33