Page 3 - 1931-1
P. 3
V o r o n e t u l
La 4 kilometri depărtare spre sud de Gura Hu trată şi că tot ce ştim despre metodele de răsboiu.
morului, la capătul micului sat Voroneţ, se înalţă, ale lui Ştefan cel Mare ne dă dreptul să fim neîn
în mijlocul unui cadru încântător de dealuri şi de crezători în această privinţă).
păduri, giuvaerul Bucovinei : bisericuţa Sf. Gheor- Chinuit de griji, s ar fi îndreptat Vodă spre Vo
ghe a fostei mănăstiri Voroneţ. Sunt puţine monu roneţ, unde trăia, într’o peşteră din împrejurimi, si
mente moldoveneşti atât de interesante ca acest hastrul Daniil, pe care, după alte legende, Ştefan
^ sfânt locaş ; amintirile istorice ce se leagă de el, l-ar fi cunoscut din copilărie. Daniil era unul din
legendele care-i înconjoară întemeerea, valoarea şi tre pustnicii aceia pe cari i-a cunoscut România din
vechimea unora din picturile sale, farmecul şi inte secolul al XV-lea, şi cari, bucurându-se, încă pe
resul cu totul deosebit al împodobirii din afară, când erau în viaţă, de un mare renume de sfinţe
toate se unesc spre a atrage asupra-i atenţia spe nie, erau adesea consultaţi în prilejuri deosebite de
cială atât a artistului cât şi a istoricului. către boeri şi chiar de voevozi. Pe Daniil îl găsi
Biserica actuală a fost clădită în două rânduri : Ştefan rugându-se în peştera sa. Acesta, fără a se
altarul, naosul şi pronaosul au fost zidite în anul mişca, îi spuse : „Lasă-mă să-mi sfârşesc rugăciu
1488 de Ştefan cel Mare, iar tinda s a adăogat în nea”. Prinţul aşteptă afară, evlavia sa fiind mai
spre anul 1547 de Mitropolitul Grigorie Râşca, mare decât nerăbdarea. Sihastrul ieşind în sfârşit
acelaş care a dispus zugrăveala tuturor pereţilor îl întrebă ce doreşte. — ,,M'au învins Turcii, fu
exteriori ai edificiului. Dar originea mănăstirii în- răspunsul ; mi-au distrus oastea. Mai este chip să
săş datează dintr’un trecut mai îndepărtat. In mă bat ? Pot să sper să-l stârpesc pe năvălitor ? —
scripţia săpată deasupra intrării pronaosului spune Taci şi ascultă, spuse Daniil. N’auzi nimic? — Ni
lămurit că Voevodul Ştefan a zidit acest hram în mic altceva decât vaetul vântului. — Pune-ţi picio
mănăstirea Voroneţ (v monasteri ot Voronec), şi rul tău pe al meu.
într’adevăr chiar în anul 1471 întâlnim numele — Ce sunete melodioase îmi este dat s’aud deo
egumenului Misail. E foarte probabil ca mănăstirea dată ! — Acestea sunt cântecele îngerilor, răspunse
veche să fi fost zidită destul de simplu, cu chilii şi
cu o biserică de lemn. sihastrul. Dumnezeu ţi-a dăruit un semn. Făgă-
Legenda şi-a însuşit întemeerea Voroneţului, ca dueşte că vei zidi aci o biserică sfântului Gheorghe
şi pe aceea a mănăstirii Putna. După înfrângerea şi vei avea izbândă”. Ştefan urmă sfatul şi, puţin
dela Războeni (26 Iulie 1470) Ştefan cel Mare ar după aceea, gonia pe Turci cu sula în coaste până
fi fugit până la Neamţ, unde mama sa i-ar fi in la Dunăre.
terzis intrarea în cetate cât timp nu se va întoarce Mai multe fundaţii ale lui Ştefan cel Mare plu
învingător (să observăm în treacăt că autenticita tesc într’o asemenea atmosferă supranaturală. Ima
tea acestui episod, care face subiectul unei poezii ginaţiei populare îi place ca intervenţia lui Dum
celebre a lui Bolintineanu. nu pare deloc demons- nezeu să fie astfel amestecată cu marile amintiri