Page 31 - 1931-1
P. 31
M u z e u 1 S i m u
Intr’o stradă de amintiri din vechiul Bucureşti, de artă. Poate că mai mult decât anii şi locurile de
deschisă de casa cu linii neoclasice a lui Titu Maio- învăţătură, i-1 dăduse Italia. El s a arătat întâiu,
rescu şi încheiată înaintea plopilor Grădinii Icoana, într’o sete de cunoaştere. Muzeele mari cu arta Re
şi-a început de pe la 1910 viaţa lui, Muzeul Simu. naşterii l-au chemat şi pe Anastase Simu, dela Ve
Pentru mulţi el este numai aşezământul cu lucrări neţia la Padova şi dela Florenţa la Roma. L-au
de artă, firesc unui mare oraş şi fără altceva care chemat apoi Luvrul, Luxemburgul, colecţiile ger
să-l deosebească de aşezăminte la fel. Pus la un loc mane, câte o galerie de mecenat miinchenez, prie
mai mult ferit, deşi în marginea unuia din cele mai ten al artiştilor moderni şi care putea da de gândit
alergate bulevarde, drumeţul care i-a suit treptele şi pilde. Acelaş gând s a vădit apoi într’o trebuinţă
şi se întoarce dintre înaltele lui coloane, într’o cău de colectare. Din muzee, Anastase Simu a ajuns
tare de orizont nou, nu găseşte ceeace visa. Aşeza în expoziţii, în ateliere şi la negustorii de artă. Co
rea însăşi e ca un îndemn de intrare în sine. Cum lecţia Simu începea să se înjghebeze. Se îndrepta
se abat corăbiile într’un golf de linişte, pătrund oa spre Bucureşti de pe toate drumurile străinătăţii.
menii, rupându-se de şivoiu, în tăcerea marilor ză Venea din acest Bucureşti însuş. Casa din strada
misliri plastice. Pentru câţiva dintre noi însă Mu Eldorado abia o mai putea încăpea. Gândul Mu
zeul Simu mai e ceva. zeului era aproape.
El înseamnă voinţa, care se întrupează, a unui Voinţa aceasta tăcută şi stăruitoare făcea parcă
om. Intemeetorul, Anastase Simu, poposit aci din şi alte minuni. încep să fie mai puţini Bucureştenii
Brăila, dupăce învăţase, caşi Maiorescu, la There- cari să-şi aducă aminte cum arăta acum treizeci,
sianum din Viena, continuase la Paris, sfârşise la treizecişicinci de ani, cartierul unde îşi ridică Mu
Bruxelles, fusese secretar de legaţie la Berlin şi zeul făptura lungă elenică. Amintire de Erecteion,
făcuse, acasă, politică conservatoare care îl trimi fără cele două cerdace din părţi, dintre care unul
sese de mai multe ori în Cameră, îşi purtase peste al Cariatidelor ! fără marmora de Penfelie şi mai
tot gândul cel statornic. Acest gând era un gând ales fără Acropolea ateniană, sau de Casă pătrată
