Page 32 - 1931-1
P. 32
30 B O A B E D E G R Â U
dela Nîmes, el se întinde pieziş faţă de drumul foarte căutată şi cu o doamnă care dădea tonul în
mare. Multe au trebuit să se schimbe sau să cadă, chestiuni de gust şi de toaletă, prinsă aşa de bine
ca să ajungă la înfăţişarea de astăzi. Eu de locu cu zâmbetul ei către umăr, care e mai mult o lu
rile acestea însă, aşa cum arătau acum treizeci şi mină a obrazului, de Bourdelle, dar nimeni nu bă
cinci de ani, mi-aduc foarte bine aminte şi le-aş fi nuia pe întemeetorul de muzeu de după aceea. El
legat totdeauna de numele Simu, chiar dacă Mu se pregătea însă de pe atunci. Operă de artă se
zeul nu le-ar fi dat caracterul pe care li-1 cunoaş adăuga la operă de artă în tăcere. Muzeul n’a fost
tem. Strada din decât o încununare
faţa casei Simu, a întregi ani de
nu se chema Şa- căutări şi de însu
guna, ci Eldorado, fleţire.
şi nu era o stradă, In 1907 Anas
ci o înfundătură. tase Simu se afla
O văd închisă de in străinătate. Lo
nişte porţi negre cul, pe care e zi
de lemn, fără nicio dit astăzi Muzeul,
:răpătură prin care fusese cumpărat
să se zărească mai de mult şi pla
înăuntru. Pe acolo nurile erau gata.
ieşeau cai sprin Era prin Martie,
teni, cu valtrapuri când i-a venit ves
şi glugi calde şi tea care a cutremu
cu scările călăreţi rat în acel an pe a-
lor prinse foarte tâţia proprietari de
sus. Erau cai de pământ. Ţăranii
alergări şi ieşeau trecuseră ca un
din grajdurile Iui pârjol prin cona
Marghiloman. Bu cul şi armanul din
levardul nu se tă Teleorman. Ce nu
iase încă şi fosta putuseră arde sau
stradă Mercur, D 1 u a, stricaseră.
Sturdza de astăzi, Toţi credeau că
era întreagă, fără acolo se făcuse
cele două deschi cenuşe şi Muzeul
zături, spre strada lui Anastase Simu.
Clemenţei, acum El i-a liniştit. Ră
C. A. Rosetti, şi mânea la hotărî-
spre Calea Doro rea veche. Nu se
banţilor, acum A- lipsise. Numaide
lexandru Lahovari. cât după întoar
Au venit mai târ cere s a apucat. In
ziu alienierile şi Maiu 1910 cele
desfundările, d e cinci săli, încărcate
jur împrejurul ca cu atâtea lucruri
sei Simu, parcă a- de preţ, se deschi
nume ca să lumi deau publicului.
neze locul. O nouă Mi se trezeşte in
lărgire de 6 metri, minte, parcă ar fi
proectată, a bule fost ieri, uimirea
vardului va adu lumii, atât a celei
ce-o, însfârşit, a- Fotopress de sus cât şi a ce
proape la linie. Eu, Muzeul Simu, dinspre Slr. Şaguna, cu casa Simu lei multe. -Nu era
casa Simu o mai vorba numai de
văd încă, la capătul străzii aceleia scurte, pardosite colecţiile în sine, ci de faptă şi de om. Se îngrămă
cu calupi de lemn gudronat şi mai aud în curtea deau trecătorii întâmplării şi nelipsiţii praznicelor,
deschisă astăzi spre trei laturi, numele răsunătoare să-l vadă. Se mai găseau atunci fiinţe care să-şi îm-
prinse de urechea mea de copil, Dumba şi Suditu, părtăşască ce au mai bun celorlalţi şi să se amestece
sau porunci fără înţeles date unui păzitor adus din între ei, ca să se bucure de bucuria lor! Ştiţi pe mun
Balcani. Anastase Simu era numai un mare pro citorul lui Dalou, de pe soclul din dreapta dela in
prietar, cu moşii în Brăila şi Teleorman, cu o casă trare. îşi suflecă mâneca şi se uită la o parte, la pă-
