Page 33 - 1931-1
P. 33
EMANOIL BUCUŢA: MUZEUL SIMU 31
Foiopress
Fotopress
D-na Simu de Bourdelle Anastase Simu de Bourdelle
mântui nedesţelenit, înainte să se apuce de lucru. E rând opere de artă şi plătind premiile din averea
voinic şi firesc, fără niciun avânt sau eroism. Dar personală a d-lor şi cu obligaţiunea pentru Minis
simţi că lucrul pe care-1 va începe, îl va şi duce la ter să apere şi să păstreze acest Muzeu..” Mărini-
capăt. Mă opresc totdeauna înaintea lui şi găsesc moasă rezervă, pe care şi-o păstrează donatorii, să
în el mult din firea şi din rostul, între atâtea co întreţină şi să înzestreze şi mai departe Muzeul dă
mori de artă, al ctitorului. ruit Statului ! Şi uscăciunea, aproape vinovată, a
Muzeul, astfel închegat şi dat folosinţei publice actului oficial, care înşiră nepăsător „terenul afe
încă dela început, din Maiu 1910, a fost privit din rent” alături de „toate operele de artă în număr de
întâia zi ca unul din aşezămintele de artă şi de 1182”! Darul n’avea nevoe decât ca o formalitate
cultură ale Bucureştiului. Artişti şi şcolari, străini şi garanţie de viitor, de omologare şi parafare, ca
în trecere şi popor de Duminică au întârziat cu a- să fie al naţiunii; naţiunea şi-l însuşise în mai mult
celaş interes, sau cu aceeaş încântare, prin sălile lui. de cincisprezece ani de bucurie neîmpiedicată, în cel
Schimbarea, dela sine, dintr’o proprietate indivi mai înfricoşat şi mândru fragment de istorie prin
duală într'un bun colectiv, se făcea cu fiecare zi. care trecuse. Pânzele şi marmurele n’aveau de ce să
De altminteri, ea era şi în vederile întemeetorului. se cutremure, la acest inventar nesimţitor, cu care
Ziua, când să capete o consfinţire legală şi să fie cele trecătoare se răsbună, când le vine odată rân
vădită pentru toţi ochii, a sosit la 17 Noembrie dul, pe cele unice; ele rămâneau deopotrivă de stră
1927. Cu două zile înainte, Monitorul Oficial publi lucite şi de mult lăudate, în tovărăşia nedespărţită
case decretul, al cărui articol doi zice : ,,Se autoriză visată de donator. Norii, cari călătoreau pe deasu
Ministerul Cultelor şi Artelor să accepte donaţiu- pra şi se răsfrângeau în geamurile din acoperiş pe
nea făcută naţiunii române de d. Anastase Simu, unde ele primeau lumina, semănau uneori cu norii
donaţiune care constă din ,.Muzeul Simu”, imobi Partenonului. Răsplată destulă şi care despăgubeşte
lul situat în Bucureşti, strada Mercur No. 8, cu de orice alte neajunsuri.
terenul aferent şi toate operele de artă în număr Ziua de 17 Noembrie 1927 era rece şi ceţoasă.
de 1182, cu condiţie că atâta timp cât donatorul şi Ea adunase în Muzeu, atât oficialităţile cât şi pe
soţia sa d-na Elena Simu vor fi în viaţă îşi rezervă toţi prietenii. Veniseră să fie faţă la punerea în mâi
direcţiunea şi administraţia muzeului, suportând nile Statului a acestei averi de frumuseţe. In cuvân
cheltuelile de întreţinere şi administraţie, cumpă tarea de-atunci a d-lui Simu, care e şi actul de do-