Page 39 - 1931-1
P. 39
B O A B E D E G R Â U
Th. Aman: Ţiganca Albert Besnard: Dansatoare spaniolă
friză, amintită în poemele lui, sau câte o Melpo- rii celei mici dela 1859, cu încordarea de grumaz
mene uriaşă, cu durerea ei tragică, ridicată ca o încomat a bourului şi cu fâlfâitul de aripi al vultu
ameninţare peste toată această lume dusă. Numai rului, sus, şi cu hora, abia desfăcută din piatră, jos
Nike dela Samotrake, Biruinţa fără cap, îşi fâlfâe de jur împrejurul monumentului. Voltaire de Hou-
dumnezeeştile pânze, într’un mers neoprit şi înalt, don râde, Moise al lui Michel Angelo îşi adună
la o provă de vas, spre neştiute destine ! Originalul barba ca un fluviu, calul Partenonului nechează cu
puternic şi mult mai mare din Luvru răsare în toate capul lui de zi ridicat deasupra undelor.
minţile. Bourdelle pune tot acolo pe Hercule să-şi O privire din uşă, spre lăuntrul Muzeului, des
încordeze arcul, în acea înfricoşată opintire a muş copere în fund „Fructul” lui Bourdelle. E pus în-
chilor, pe care una din muncile lui trebuia s’o chel tr’adevăr ca o încheere şi ca o încununare, aşa cum
tuiască. E o reproducere în miniatură a arcaşului se arată în Luvru, la capătul sălii cu Venus dela
original. In mijloc, bustul de acelaş sculptor, al lui Melos, făptura măreaţă şi liniştită a zeiţei, albă pe
Anastase Simu în mecenat roman, atent şi preocu draperiile catifelei roşii. Fructul îmbie senzual, cu
pat ca de o trecere în revistă a propriilor colecţii, îndoitura pe şold, cu pieptul mic şi capul îngreuiat
dă linişte şi orizont acestei lumi de piatră, de bronz şi sporit de podoabe, de departe şi parcă depărtân-
şi de ipsos, reînviată aici din atâtea secole şi cul du-se mereu. Până la el sunt atâtea marmure şi
turi. In celălalt sân, alături de statuia colorată, me bronzuri, străine sau române, dela capul d-nei
dievală, sunt faianţe albastre din şcoala lui della Storck până la reproducerea în mic după Verroc-
Robbia, un Isus care se roagă, parcă apăsat, ca de chio a marţialului Colleone, Primăvara lui Rodin,
o pedeapsă, de discul sfinţeniei de deasupra capu un băiat de tinereţe aşa cum n’ar mai lucra astăzi,
lui, alte reproduceri după arta Renaşterii şi acel Brâncuşi, bustul, odată de marmură, diafanizat şi
proiect de monument al Unirii, de Paciurea, al Uni- înalt, şi altă dată de bronz, mai grav şi mai rotunjit,