Page 4 - 1931-1
P. 4
2 B O A B E D E G R Â U
ale trecutului. Dar nu se înşeală cu privire la per sandru cel Bun ; aceea din Lujeni, a cărei dată n o
soane. ,,Ştefan cel Bun şi Sfânt” trăia într’o atmos cunoaştem (circa 1470 ?) şi care consistă, dealtfel,
feră de pietate care nu se asemăna decât cu vitejia numai din două săli boltite ,,en berceau” ; în fine
sa şi cu simţul său politic. Bisericile sale menţin acelea din Pătrăuţi şi din Bădăuţi, mai vechi nu
aproape toate memoria unei izbânzi sau unui eve mai cu un an ca Voroneţ (1487), cele dintâi care
niment de seamă, şi la rândul său protecţia divină sunt în stilul acesteia din urmă şi chiar propriu zis,
nu i-a lipsit. Sf. Dimitrie ca şi Sf. Procopie se lup în „stilul moldovenesc”.
tă, călări pe nişte armăsari albi, alături de ostaşii Voroneţ, Pătrăuţi, Bădăuţi şi Sf. Ilie de lângă
lui Ştefan la bătălia din Râmnic (1481); şi cu drept Suceava alcătuesc un grup, primul în evoluţia ar
cuvânt se vede pe hitecturii moldove
fresca ctitorilor de neşti, a 1 e cărui
la Voroneţ, Sf. principii vor fi am
Gheorghe încon plificate şi dezvol
jurând cu un gest tate în anii urmă
familiar u m e r i i tori până a se
Voevodului cu ce transforma în bi
reasca sa mână ca serica - tip din
să-l prezinte lui Neamţ (1497) din
Hristos. Cel mai care se trage tipul
mare războinic al sec. al XVI-lea.
Moldovii parc’a Caracteristicile a-
făcut zapis cu Ce cestui grup sunt
rul şi îi închină planul-triconcă (o
toate faptele prin absidă la altar,
care şi-a mântuit două laterale la
ţara. naos), divizia în
Aşa dar biserica altar, naos şi pro
din Voroneţ s’a naos, c l ă d i r e a
ridicat, după ins „moldovenească” a
cripţie, î n anul cupolei, ornamen
1488, dela 25 Maiu taţia d i n afară
la 14 Septembrie ; printr’un sistem de
cu ce intenţie, nu nişe şi de firide de
ştim în mod pre cărămidă, înfăţişa
cis, însă faptul că rea gotică ori ,,Re-
a fost consacrată naissance” a uşilor
Sf. Gheorghe, îm- şi ferestrelor. Mă
părţitor al victo explic.
riilor, pare a-i da Altarul dela Vo
o însemnare răz roneţ (ca şi acela
boinică şi a con dela celelalte trei
firma într’o mă biserici) se com
sură anumită tra pune dintr’o absi
diţiile legendei. Cu dă unică, boltită
toate acestea Vo- cu o concă, şi pre
roneţul nu come văzută cu două
morează tocmai n i ş e minuscule,
lupta dela Războe- Foto Krepler spre Miazănoapte
ni, ci mănăstirea Zidul cu fresce dela Miazăzi şi spre Sud, cari
zidită în acest loc înlocuesc ceeace
din urmă în anul 1496 şi închinată S-tului Mihai la Sf. Munte şi în mai multe şcoli bizantine
este aceea care păstrează amintirea eroilor căzuţi (de pildă Muntenia, la Biserica Domnească din
cu douăzeci de ani mai înainte pentru apărarea Curtea de Argeş), constitue adevărate absidiole
neatârnării. paralele cu absida principală şi cunoscute sub nu
Biserica din Voroneţ este una din cele mai vechi mele de protesis şi diaconicon. Altarul este luminat
din Moldova. Monumentele dela începutul secolu de o singură fereastră, spre Răsărit, aşezată la mij
lui al XV-lea fiind aproape toate, fie distruse, fie locul absidei.
refăcute, nu supravieţuesc, din bisericile anterioare, Naosul este organul caracteristic al unei cons
decât patru, şi anume aceea din Rădăuţi, care este trucţii moldoveneşti. Cupola nu se reazămă pe stâlpi
o basilică apuseană, zidită ori remaniată de Alec- ca în Muntenia, ci direct pe ziduri, întărite pe din