Page 43 - 1931-1
P. 43
40 B O A B E D E G R Â U
Max Liefcermann: Copii
pentru întâia oară şi râsul ploii de lumină, prinse gale de orgă, şi cu zarea dinainte, ca o încătuşare
pe creştet, în palme, pe trupul desgolit. O poartă a luminii şi o făgăduială de împărăţie nouă. După
s’a deschis, pe care viaţa şi-arată înfrângerile şi ei vin toţi ceilalţi, Pissaro, Cottet şi alţii pe cari ei
mersul după legi de aramă. Variaţia e o părere. Din ni-i aduc numai aminte, în altă parte văzuţi, sau în-
pensulă picură fără voe o lume, omenească şi cos tr’o operă nerealizată încă, părţi din Franţa parcu
mică, tipică. Un călător încotoşmănat, în bătaia ră rilor, a femeilor frumoase, a orăşelelor de cretă din
corii unei ferestre lăsate, dela un tren purtat de o Miazăzi sau a coastelor bretone, cu menhiri şi cu
putere nevăzută peste un câmp, sau un grup desnă- neguri.
dăjduit de paiaţe, In celelalte două
care ar vrea să fie săli sunt aşezate
vesele, în diminea pânzele şi cartoa
ţa sau seara înce nele picturii din al
pătoare sau în soa te ţări europene.
rele unui circ în Dela întoarcerea
aer liber, sunt ace dela câmp a lui
leaşi întrupări, în Laermans, cu linii
şelare a ochiului. simplificate şi cu
Besnard, îşi ro lori primare tar',
teşte femeia lui de primăvară de
spaniolă, roşie şi simbol a câmpuri
înceţoşată de iu lor şi a vieţii, până
ţeală, Sisley îşi la pictura de aur
înalţă catedralele, şi albastru cu pie
aproape de aur to tricele de mozaic şi
pit, ca o brumă ca la icoanele bizan
re nu curge încă, tine care îndum-
Raffaelli deschide, nezeesc sala cu un
argintie şi frămân Wilhelm Zugel: Plin aer iconostas de artă,
tată, piaţa din An- e toată depărtarea
tibes, cu liniştea din întâiul plan a plopilor de o sută dintre două colţuri şi două civilizaţii antipodice ale
de ani şi a vechilor scări şi parmalâcuri şi cu liniş Europei. Adausul germanic, în care vaca în plin
tea de pretutindeni a atmosferei cu tonuri moi ş> aer a lui Ziigel mugeşte cu gura închisă, de iarbă
alburii, Courbet duce pe drumul lui, cu jocul dintre alpină şi bună stare, Uhde îşi încearcă nouile cu
cele două laturi de umbră, scoasă ca din ţevi ine lori şi Liebermann scoate dintr’un păenjiniş de cre
