Page 44 - 1931-1
P. 44

EMANOIL BUCUTA: MUZEUL SIMU                                   ii


        ion capete de copii, subliniază şi mai vioiu cele două   duri  şi  pentru  istoria  artei,  în  unele  capitole  euro­
        concepţii,  plantă  grasă  şi  colorată  de  Miazănoapte   pene  ale  ei.  Şi,  în  sfârşit,  Muzeul  Simu  îl  mai  are
        şi  vrej  ţepos  şi  uscat  de  Miazăzi,  mângâere  şi  bu­  pe  Marius  Bunescu,  gospodar  de  ispravă,  paznic  d.
        curie  de  viaţă,  în  neastâmpăr,  cu  ascuţime  şi  muce­  nădejde  şi  conservator  de  gust.  Pentru  înzestrarea
        nicie,  în  stare  pe  loc.  Sala  din  urmă  e  deopotrivă  de   mai  departe,  pentru  apărarea  de  orice  stricăciune
        eclectică,  Români  de  panouri  ca  Stoenescu  şi  Ma-   şi  pentru  aşezarea  după  bune  criterii,  aşa  încât  co­
        cedonski,  faţă  în  faţă  cu  Ruşi  iernatici,  ca  Stolitza.   lecţiile  să  pară  mereu  noui  şi  să  fie  uşor  folosite  de
        Naţionalitatea  artiştilor  din  Răsărit  e  mai  tulbure.   nenumăraţii  oaspeţi,  d-nul  Simu  nu  putea  găsi  un
        Mi-aduc  aminte  de  locul  pe  care-1  are,  de  pildă,   colaborator  mai  nimerit.  Iubitorul  acestor  săli  în­
        Ajdukiewicz,  în  muzeele  poloneze,  mi-e  vie  încă  în   cărcate  de  scumpătăţi  îi  întâlneşte  de  fiecare  dată
        minte  strălucirea  pinacotecii  din  Cracovia,  pe  când   împreună,  călăuzind  pe  vreun  necunoscut,  vorbind
        aici,  şi  aiurea  la  noi,  îl  găsesc  trecut  la  pictura   cu  vreun  prieten  sau  încercând  mici  mutări  şi  po­
        austriacă.  E  drept  că  în  catalogul  din  1910,  când   triveli.  El  nu  şi  le  mai  poate  închipui  fără  ei.  Ex­
        acest amestec era mai de înţeles.                poziţiile  lui  Bunescu  din  fiecare  an  în  locuinţa  lui
          Muzeul  Simu  mai  are  însă  cel  puţin  trei  bogăţii,   cu  coloane  şi  în  stil  din  curtea  Muzeului,  împrumu­
        in  afară  de  marile  colecţii.  Sunt  mai  întâiu  desenele   tarea  de  opere  pentru  manifestări  colective  în  ţară
        şi  gravurile.  Ele  întregesc  fericit,  cu  nume  şi  cu   şi  străinătate,  cum  au  fost  de  mai  curând  expozi­
        opere,  inventarul  lui  de  frumuseţe.  Are  apoi,  ca  o   ţiile  de  artă  românească  din  Olanda  şi  Belgia,
        prelungire  pentru  puţini,  casa  însăş  a  întemeetoru-   scrieri  în  legătură,  ca  abia  apăruta  monografie  din
        lui,  sala  a  şasea,  s  ar  putea  zice,  cu  lucrări  de  în­  colecţia  ,,Apollo”,  „Bourdelle  la  Muzeul  Simu”  de
        semnătate,  fie  artistică,  fie  istorică  şi  documentară.   O.  Han,  sau  instituirea  de  premii  purtându-i  nu­
        Cărţile  de  artă,  albume  şi  monografii,  se  întâlnesc   mele,  sunt  atâtea  alte  înfăţişări  ale  vieţii  aşezămân­
        şi  dincolo,  dar  aici  alcătuesc  o  adevărată  bibliotecă.   tului.  Dragostea  şi  jertfa  întemeetorului,  ca  şi  pri­
        O  corespondenţă  cu  artişti  şi  personalităţi  de  sea­  ceperea  şi  stăru'nţa  conservatorului  sunt  vădite  în
        mă,  române  şi  străine,  aduce  nu  numai  o  creştere   toate.  Muzeul  Simu  e  o  poartă  deschisă  spre  fru­
        obişnuită  de  arhivă,  ci  pagini  care  se  vor  căuta,   museţe.
        uneori  numai  pentru  istoricul Muzeului  şi  luminarea                   EMANOIL BUCUŢA
        figurii  morale  a  întemeetorului,  dar  în  câteva  rân­






























                                                ti. Petrnşcu : Baleio
   39   40   41   42   43   44   45   46   47   48   49