Page 5 - 1931-1

PAUL HENRY : VORONE’J’UL 3

afară prin mijlocul unor contraforţi (fapt care arată trucţie cu două etaje care aminteşte cele două etaje
o înrâurire apuseană) şi pe sânurile laterale, care dinăuntru.
oferă şi folosul de a mări spaţiul rezervat strane­ In sfârşit şi deschizăturile sunt foarte caracteris­
lor. Dar turla nu se reazămă peste tot direct pe ar­ tice. Toate ferestrele (afară de cele ale tindei) sunt
curile mari ale naosului. Aceste arcuri determină, încadrate cu vergi de piatră tăiate în unghiu drept
prin pendentivi, un cerc care la rândul său se mic­ după stilul gotic mai nou şi după cel al începuturi­
şorează prin ajutorul a patru arcuri piezişe şi a pa­ lor Renaşterii franceze, precum se vede de pildă la
tru pendentivi noui, care determină un cerc nou, Palatul Justiţiei din Rouen, ori la Muzeul Cluny
mai îngust decât cel dintâi, şi care formează baza d n Paris, etc. Acest desen a sosit, după toate apa­
;
adevărată a turlei. renţele, prin Polo­
Pronaosul, a- nia, adus de nu­
proape de aceeaş meroşii lucrători
mărime ca şi nao­ galiţieni chemaţi
sul (în afară de de Voevozi să le
sânuri), e boltit de clădească bisericile
o calotă şi luminat şi cetăţile. Mai
de două ferestre târziu aceste feres­
mici, iar tinda, truici vor fi rezer­
boltită de un ,,ber- vate altarului şi
ceau ’ şi prevăzută naosului, pe când
cu două frumoase pronaosul va fi
ferestre g o t i c e , prevăzut cu fri
este, precum am moaşe ferestre go­
văzut-o, un adaos tice asemănătoare
a 1 secolului a 1 cu ale pronaosului
XVI-lea. dela Voroneţ. Ele
Aceste trei com­ apar chiar la Sf.
partimente s u n t Gheorghe d i n
despărţite unul de Hârlău (1492), a-
altul prin două zi­ dică cu patru ani
duri în care sa în urmă, şi nu vor
deschis câte o uş. mai dispare. In ce
mică. priveşte uşile, a-
Partea din a- cestea sunt d e
fară. împodobită două feluri : uşa
cu cele mai fru­ interioară, c a r e
moase frescuri ca­ duce dela pronaos
re există în Ro­ în naos, oferă a-
mânia, nu datează celaş sistem d e
dela Ştefan cel vergi încrucişate
Mare ; probabil, perpendicular, cre­
dat fiind indica­ ate de Renaştere
ţiile de pe alte mo­ şi probabil intro­
numente din a- duse în Moldova
ceeaş epocă, (Sf. prin Polonia ş i
Ilie, Popăuţi, Do- prin Ardeal ; uşa
rohoi, etc,), zidu­ din afară (care
rile exterioare erau actualmente se a-
Foto Krepler
compuse din stra­ Altarul cu absidele flă în tindă, însă
turi de pietre ne­ care în timpul lui
regulate, ornate de unul sau două brâuri de cără­ Ştefan cel Mare era uşa de intrare în biserică) are
midă şi încoronate de o friză de firide de cărămizi. înfăţişarea unui portal gotic în miniatură, având
Această friză se mai zăreşte, fiind numai acoperită forma unui arc frânt, împodobit cu ciubucuri tu-
de tencuială şi zugrăvită cu o serie de îngeri foarte bulare ale căror baze deasemenea au desemnuri
graţioşi. Cât pentru sânuri, acestea sunt împodobite gotice.
cu nişte ..bandes lombardes” alcătuind o serie de fi­ Arhitectura Voroneţului dă astfel tipul perma­
ride înalte şi înguste, având în capătul lor aceleaşi nent al artei moldoveneşti : un plan în trifoi, astfel
nişe mici pe care le-am cunoscut pe faţade. cum îl are şcoala Moravei sârbe ; o cupolă bizan­
Turla cupolei se reazămă pe un soclu dublu, cel tină, uşor modificată prin pendentivele duble mol­
de jos patrat, cel de sus în formă de stea, cons­ doveneşti ; dispoziţia cu mai multe compartimente;