Page 52 - 1931-1

C R O N I C A 41)

Purtătorul de biruinţă, Sf. Gheorghe, trece pe calul lui „ARHIVA”. — Iată cinci sute de pagini de text în format
alb, printr'un decor idilic, minunat stilizat ; între doi pomi mai mare decât cel obişnuit, închinat sociologiei şi probleme­
existenţi numai în flora plastică şi o poiană cu foi mari de lor ei ! „Arhiva pentru Ştiinţa şi Reforma Socială" a intrat
luncă jilavă. Balaurul solzos şi-a încovrigat coada pe după in al nouălea an de apariţie. Ea a fost, în tot acest timp,
un picior al calului, dar fălcile lui au trosnit de lovitura mai mult decât o oficină de cunoştinţe, un luptător pentru
lăncii cu cruce dela mâner şi al cărei vârf i-a ieşit prin o idee. In ziua socotelilor, se va vedea cât a înaintat această
ceafă. Sub unul din pomi, stă în genunchi o fată cu o doniţă idee, astfel ajutată. Noi, cari îi stăm mai aproape, o ştim şi
legată în cercuri albe, ca într’un al treilea plan de orizont, o putem dovedi, ori când chiar de astăzi. îndărătul „Arhivei”
în planul al doilea e un puţ, cu colacul de lemn crestat, pe stă Institutul Social Român, cu toată activitatea lui, şi în­
care scrie mare, în chirilice, „Fântâna”, iar în faţă, în col­ dărătul amândoura, dragostea de ştiinţă şi de mai bine, în­
ţul din stânga, e un nume, Pop Onisie, al meşterului. crederea în organizare şi stăruinţa fără sfârşit a d-lui D.
Şi sunt aşa, Maica Domnului, Ion Botezătorul, Sfânta Guşti.
Treime, Arhanghelul Mihail, alţi sfinţi şi alte episoade e- Ideea aceasta este convingerea că ştiinţele sociale trebue
vanghelice, un cocoş măreţ cântăreţ de trădare şi sol al
să aibă un loc şi un rost mai mare decât în trecut, tot pe
cugetului curat, o icoană evreiască, 18 bucăţi, din cele 9
atât în activitatea teoretică pe cât în cea practică. Facul­
plăci, cu câte un desen pe fiecare parte, găsite de autor la tatea de ştiinţe sociale nu s a realizat încă şi nici reorgani­
Muzeul din Budapesta. Textul lui dă lămuriri destul de pre­ zarea Academiei Române, care să ţie socoteală de noul punct
ţioase în legătură cu această mapă. Sunt şi însemnări biblio­
de vedere. Adevărul însă a fost spus şi el îşi face drum.
grafice, mai ales ungureşti, dar nu lipsesc dintre ele nici E.
Nu mai e în tot cazul, ca în zilele când existenţa lui nici nu
M. Cristea cu „Iconografia” lui dela Sibiu din 1905, şi mai era bănuită. In domeniul aplicărilor practice, n'ar fi decât
nou, G. Oprescu, din 1928 sau 1929, cu Peasent Art in Rou-
de numărat câteva noui aşezăminte sau îndreptarea altora
mania, care deschid perspective asupra problemei şi ajută
după nouile criterii, pentru ca mai marele câştig de-aici să
cercetarea. Centrele răscolite de etnografii unguri, încă din apară. Ele sunt în deobşte cunoscute, iar. în ce mă priveşte,
1891, au fost satul Niculai din comitatul Solnoc-Dobâca, nu-mi vine să fac o asemenea înşirare însumi, pentrucă prea
vestit pentru iconarii pe sticlă, şi Hesdat, pentru iconarii în
ar trebui să amintesc des activitatea sau intervenţia Institu­
lemn şi de unde sunt reproducerile de-aici. Monografia co­
tului Social Român, sau a conducătorului şi colaboratorilor
mitatului spunea în 1837 despre Hesdat: „Locuitorii sunt lui. Toate însă, teorie şi practică socială în România îm­
Valahi, de religie greco-orientală şi preotul ca şi biserica lor
preună cu valurile lor, se oglindă in paginile puternice ale
de piatră sunt închinate serviciului acestei religii. Poporul
„Arhivei”. Să le răsfoim pe cele mai noui.
de rând se îndeletniceşte cu negoţul icoanelor, care sunt de
datină răsăriteană”. In fruntea studiilor se găseşte contribuţia d-lui D. Guşti,
D-l Kâroly de Viski îndreaptă pe d-1 G. Oprescu, care în Problema federaţiei Statelor Europene, care aduce toate
argumentele, clarifică noţiunile şi ţine în lumină întreagă
lucrarea sa ar fi arătat greşit ca patrie a iconarilor în lemn
acţiunea, de ordin ideal şi politic, în sprijinul temei. Ea e
Nicolai (Mikola), pe când în adevăr e Hesdatul, unde au
fost găsite şi tiparniţele de xilografie ale albumului. Desco­ încadrată în Notele pentru o bibliografie critică a problemei
paneuropene, de d. Romulus Cotaru, şi în documentele iniţia­
peritorul a fost conservatorul răposat, al Muzeului, V. Se-
tivei d-lui A. Briand, cu răspunsurile celor mai multe State
mayer, care a mai lăsat şi alte bucăţi, din acelaş sat, ne­
şi cu rezoluţia Societăţii Naţiunilor. Nu există încă în lite­
studiate şi nereproduse încă de nimeni. Hesdatul nu era un
sat greco-oriental, ci unit, şi avea toată grija, păstrând tipi­ ratura vreunei ţări o asemenea tratare pe scurt, dar complectă,
cu perspectivele largi din anexe şi cu caracterul prin urmare
cul dela Athos şi spunând mereu acest lucru, ca icoanele să
de monografie, a stării de azi şi de totdeauna a federalizării
poată pătrunde fără piedică şi în lumea ortodoxă a Ardea­
lului. Ele aveau deseori însemnări ca acestea : Icoană făcută Europei.
pa leje saritiană ; această icoană făcută pa lejia răsăritiană ; Studiile, care urmează, semnate de mari nume din ştiinţa
Anekita Morar săritian (numele iconarului). Erau un fel de şi finanţa Europei, înseamnă o colaborare a specialiştilor
cărţi de circulaţie, care să împace temerile pravoslavnicilor. străini la silinţele „Arhivei” de îmbrăţişare a tuturor aspec­
In ce priveşte caracterul lucrărilor, că sunt produsul unei telor cercetării şi reformei sociale, R. Auboin are pagini lim­
arte locale sau simple copii, că e vorba de o înrâurire ru- pezi şi spirituale despre Stabilizarea francului francez ;
teană sau nu, că meşterii adevăraţi, păstraţi în umbră, erau in franţuzeşte. Hjalmar Schacht, fostul Preşedinte al
călugări, preoţi sau diaconi foarte culţi şi numai meşteşugarii, Băncii Reichului, scrie despre Colaborarea băncilor de
ţărani, că în sfârşit cele aproape 700 de suflete erau membre emisiune la refacerea economică de după răsboiu, care ar fi
ale nobilimii de sat ungare, fireşte însă că români, sunt putut ieşi ceva de curată tehnică financiară, şi n a ieşit aşa,
chestii de controversă. Ca încheiere a acestei scurte însem­ ci o privire adâncă în unele din greutăţile Statelor din toată
nări, un de fel de scoarţă cu argint pusă deasupra unui epi­ lumea ; e în limba germană. Gaston Richard vorbeşte des­
sod de artă populară românească, trebuie amintite numele pre Noţiunea societăţii simple şi primitive în explicarea
unor meşteri: Pop Georgie 1800—1830, Pop Simion 1840, faptelor sociale: în limba franceză. Autorul e profesor de
Pop Onisie 1850, Morar Anekita 1840—1860, Man Andrei sociologie la Universitatea din Bordeaux. Tot în limba fran­
1850—1860. Şi nu trebuie uitată nici osteneala de bun artist, ceză şi tot de un profesor de sociologie, G. L. Duprat, dela
a d-lui Kâroly de Viski, care ni i-a rechemat din nou la universitatea din Geneva, e studiul despre sociologia şi eco­
viaţă, pe fiecare alături de icoana lui, ca o firidă din cerul nomia socială a populaţiilor rurale. Morris Ginsberg, dela
unde trebuie să-şi fi găsit un sălaş binecuvântat. Universitatea din Londra, schiţează în englezeşte Contribu-