Page 54 - 1931-1

C R O N I C A 5 5

SĂRILE IMPOZITULUI iV.au | muntenia
6 876 216 lfT3 TRANSILVANIA
PE SPECTACOLE 3 HÎO.IS2 L£l MOLDOVA
ÎN 1930 L/i / /s .Oy\' .'6î>6B9'.- .V, /vX 202 ZI 7/ [■L026 24» . BASARABIA
.
BUCOVINA
4 732*18
2 730 683 . D0BR06CA
!, Vy^7v/vv^7n9rx^V »^5ZBB'.X'0*609^^ 2 373 227 OLTENIA
e
,511161

7/ V/
■ «ii 5^^
7E5M

,69515:
42736!
f
Î2477.94! w%Nîm&>m
Y2 23^57 f/.
.68371'
[2 008 2 7i
368571 -V
'// "/A/,
///// 7 A
LEGENDA
7y/f// ..>v ;w BUCUREŞTI V/Jmm
^7^^^m//C)i : v//xy/ // y>, ~ 36.879 271V / /M%m. /^INCASApiX
. 100.000 - 300 eoo \^.198389^142045V >137266^25205<A 41269’ ’ /KlA CINEMAT06RA
IBkte
. 300 000 - 5 00 0 00 56.957^5'LfJ'
. 500.0 00-1000 000 ^mcAJARP~~
. 1000000-2000000 \D tU ALTE 5PECTAC0L
^4y)wm \41 240 052 >
t 2 000.000-5.000000
PESTE 5.000 000 TOTAL : 98.19793711!

Socotim totuşi, că necesitatea unui asemenea repertoriu Roma nu face decât s’o organizeze şi s'o ajute. Pe când ce­
este atât de imperioasă pentru interesele noastre generale lelalte spectacole se clasifică dela sine, dela cabarete până
culturale, încât o selecţiune a clasicilor din orice literatură la Opera naţională, şi publicul se împarte între ele fără nicio
şi din cea română, fireşte, cu complectări de piese într’un act, greutate, pentrucă ştie dinainte ce are să găsească la fiecare,
realizate pentru prima oară sau reluate, ar fi cât mai neîntâr­ cu cinematograful e altfel. El alcătueşte numai un cadru pen­
ziat de satisfăcut, încercând în orice fel de a trece peste greu­ tru orice fel de spectacol şi la acelaş cinematograf, cu ace-
tăţile începutului. laş public, astăzi poate fi arătat un film potrivit pentru toţi,
De asemeni, credem că trebuie să ne folosim de prestigiul iar mâine altul, de rafinament erotic, potrivit numai pentru
instituţiei dvs. care în conştiinţa publicului rămâne asociată publicul unui cabaret. Trebue să se ajungă neapărat la ca­
şi cu o mare vază culturală pe lângă cea artistică — pentru tegorisirea cinematografelor şi după alte criterii decât al ca­
a veni în ajutor literaturei în general şi mai ales celei ro­ pacităţii fiscale. Privit cinematograful, alături de teatru şi de
mâne, care din cauza atmosferei de azi a crizei economice radio, ca un mijloc de educaţie a poporului, el trebue orga­
sufere de o criză de circulaţie. nizat ca să corespundă. O punere în lumină a acestui punct
Reluarea matineurilor literare în dimineţi de dumineci şi de vedere avea rostul s'o facă la noi Direcţia Educaţiei Po­
sărbători şi în orice formă veţi crede de cuviinţă, socotim porului, mai ales că pe lângă ea funcţionează comisia de
că ar fi o măsură din cele mai bune, numai pentru schiţarea cenzură a filmelor, însărcinată să aplice regulamentul care
deocamdată a liniei culturale pe care teatrul ce îl conduceţi, fixează regimul cinematografelor din România. Ea a făcut-o
are căderea să o urmeze”. şi e hotărîtă să şi aplice măsura luată, oricare ar fi împotri­
virile sau greutăţile. Iată două circulări, una trimeasă pro­
FILMUL EDUCATIV. — Cinematograful, după marile prietarilor de întreprinderi cinematografice, iar cealaltă ca­
lui triumfuri, a întâlnit dela o vreme neaşteptate crize. Cei selor producătoare de filme.
cari iubesc arta cea nouă făcută din lumină, au vorbit nu­
mai de o criză de creştere. Se poate să fie ceva mai adânc. Către cinematografe.
Lucrul se va vedea însă curând, pentrucă în acest domeniu „Avem onoare a vă aduce la cunoştinţă că Ministerul
evoluţia e repede. Muncii, Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale (Direcţia Educaţiei
O formă a crizei o dă la iveală şi acţiunea, întinsă în toate Poporului), luând înţelegere cu Comisia de control a filme­
ţările, pentru filmul educativ. Institutul internaţional dela lor, a hotărât să pună în aplicare art. 47 din regulamentul