Page 57 - 1931-1

5 8 B O A B E D E G R Â U

Capete de păpuşi şi păpuşi

zuinţa în întrebuinţarea lor precum şi grija unei cât mai in­ tuirea programului special al fiecărei probleme şi pentru
tense folosiri, compensatoare, trebue să se facă mai mari. fixarea celor mai pricepuţi şi vioi conferenţiari şi cronicari.
Ministerul Muncii, Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale lucrează Un întreg corp de specialişti şi de oameni de practică în
în trei domenii, care se întâmplă să fie în zilele noastre mai domeniul muncii, de igienişti şi de medici, de cunoscători ai
de însemnătate pentru ţară decât multe altele. Deoparte e chestiunilor culturale şi de scriitori nu doresc decât să fie
problema muncii, în genere şi a muncii industriale în deo­ întrebuinţaţi şi să contribuie prin dvs. şi alături de dvs. la
sebi, cu crizele de producţie şi de desfacere, cu lipsa de lu­ munca de refacere şi de concentrare materială şi spirituală,
cru, cu asigurările muncitoreşti, cu plasarea şi migraţia bra­ care ni se impune tuturor, şi cu atât mai poruncitor, cu cât
ţelor de muncă, în sfârşit cu raţionalizarea şi organizarea împrejurările par mai neprielnice.
ştiinţifică a muncii. îndărătul tuturor apare activitatea in­ Aceste propuneri, nouă ne sunt cu atât mai simpatice, cu
ternaţională de pace socială a Biuroului Muncii dela Geneva. cât ne dau prilejul, Domnule Preşedinte, să recunoaştem
Din cei 45.000 de abonaţi ai Societăţii credem că nu ne în­ încă odată activitatea vrednică de toată lauda a Societăţii de
şelăm dacă socotim la cel puţin jumătate pe cei în strânsă Radiodifuziune care tocmai prin această activitate dă dreptul
legătură cu această problemă. O hartă a desimii aparatelor şi deşteaptă în toţi aşteptarea unor realizări tot mai înalte.
urmăreşte deaproape, cu cifre maxime, regiunile industriale. Suntem plini de încredere că ele vor fi ajunse".
De altă parte e problema sănătăţii, cu toate înfăţişerile ei
permanente, care cer o întreagă acţiune de educaţie gene­ OAMENI PE UN RAFT. — I-am văzut într’o mică
rală sanitară, şi cu apariţiile neaşteptate, molimile de pildă, odae de artistă, între icoane, şaluri, desene, proiecte de afişe,
care cer o lămurire imediată şi consultaţii gratuite pe calea sculpturi şi văsuleţe. Şedeau luători aminte pe un raft. Erau
aerului pentru toţi. Interesul pentru această problemă, com­ oameni necunoscuţi, bucălaţi sau sfrijiţi peste fire. Vedeau
petent şi bine tratată, e de prim ordin. Dragostea de viaţă de sus, de unde se îngrămădeau nemişcaţi, toată frământa­
nu cunoaşte excepţie. Cazurile celelalte sunt de boală şi se rea noastră făcută, de oameni de lume, zâmbind fără poftă,
înlătură singure. vorbind de altceva decât ne pasă, înviorându-ne în faţa lu­
In sfârşit e problema educaţiei poporului, cu cele trei ra­ crurilor indiferente. De ce ne uitam propriu zis la ei ? De
muri din organizaţia noastră ale ei, artă şi spectacole, pro­ ce-1 luam pe câte unul cu grijă şi-l întorceam pe toate păr­
pagandă culturală, prin cărţi, conferinţe, expoziţii, şi edu­ ţile ? Nu ştiuserăm nimic despre ei până adineauri şi aveam
caţia fizică, sporturi şi turism. Toate sunt astăzi îmbrăţişate să-i lăsăm pentru totdeauna, la ieşire, îndărătul uşii. Oa­
cu entusiasm de public. El le caută oriunde se manifestă şi menii mari sunt într’adevăr nişte zăpăciţi ! Ei, cel puţin, nu
alcătuesc, într’o formă sau alta, cel mai mare procent al pro­ se mişcă decât dacă trebue şi după un text ştiut dinainte.
gramelor de radio dela noi şi din lumea întreagă. Stau numai cu capetele de lemn la uscat sau, dacă au fost
Dorinţa noastră ar fi ca, în organizarea ciclică a confe­ pregătiţi şi îmbrăcaţi, se leagănă de aţe, în aşteptarea răs­
rinţelor universităţii radio pe care o plănuiţi, să faceţi un timpului când înviază şi trebuie să se poarte omeneşte. Pe
loc aparte şi cu titlu special: problema muncii, problema un alt raft dedesubt e o scenă mică, miniatură de miniatură,
sănătăţii, problema educaţiei poporului, astfel formulate sau pe care se fac încercările de decor şi de lumină. Iau parte
cum veţi socoti mai potrivit, celor trei domenii mari de ac­ la un început de repetiţie, făcută pentru ei cu alţii. Ce ridi-
tivitate a Ministerului nostru ; şi în al doilea rând, să tra­ culă e păpuşica măruntă de carton, pusă acolo numai pen-
taţi în cronica săptămânală chestiuni din aceleaşi domenii, truca ochiul să judece proporţiile ! Se lasă luată şi aşezată
însă cu caracter de actualităţi şi de ştiri, alese şi comentate cu mâna şi nu se pricepe decât să cadă pe-o parte la cea
de cunoscători. mai slabă zguduitură.
Suntem încredinţaţi că prin aceste propuneri n’aducem Artista e Doamna Ioana Basarab, între păpuşile ei mai
nicio turburare planului dvs. general de lucru şi că servim vechi şi mai noui. Le visează şi le zugrăveşte pe nişte hâr­
nişte intenţii pe care le-aţi realizat în mare parte şi până tie de desen nu mult mai mare decât cartoanele de cărţi de
acum. Delegatul nostru vă va sta la îndemână pentru alcă- joc. Riga, damele de pică şi fanţii nu mai sunt rotunjori