Page 60 - 1931-1
P. 60
Educaţia poporului în alte tari
— A d a u s —
Educaţia lucrătorilor în Belgia activitatea la studiul problemelor sindicale sau ale mişcării
cooperative sau al societăţilor de binefacere. Astfel, există
In Belgia educaţia lucrătorilor e poate în mai strânsă le cursuri speciale destul de numeroase pentru delegaţii între
gătură cu desvoltarea mişcării muncitoreşti decât în alte prinderilor şi impiegaţii cooperativelor. Unde sunt grupuri
ţări. Nu se înjgheba odinioară un sindicat, o cooperativă sau numeroase de femei se organizează cursuri speciale de femei.
un grup socialist fără să nu i se ivească dela sine alături Activitatea tuturor acestor grupe e foarte însemnată. In
un grup care să lucreze pentru educaţia lucrătorilor. Multă 1927 au avut loc 1444 de conferinţe şi seri culturale în toată
vreme aceste organizaţii nu urmăreau decât scopuri utilitare ; ţara ; 128 de cursuri s au ţinut în 87 de şcoli. Au fost 20
cei cari le inspirau visau mai curând la o creştere de putere de cursuri speciale pentru femei. Pe lângă aceasta s au mai
prin asemenea activităţi decât la însemnătatea lor educativă întocmit şi altele tot aşa de atrăgătoare, dar mai puţin lesne
actuală. Fanfarele trebuiau să asigure izbânda manifestaţii de enumerat, cum sunt cursurile de biblioteci pentru Casele
lor publice, societăţile de teatru şi de gimnastică trebuiau să Poporului, organizarea de biblioteci pentru copii, expoziţii
atragă lume la adunările muncitoreşti şi să dea mijloacele de artă, etc.
de acoperit cheltuelile propagandei. E drept că existau şi O menţiune specială trebue făcută pentru Oficiul de călă
grupuri şi aşezăminte de caracter curat educativ, cum sunt torie, care a fost înfiinţat abia în 1924 şi care, pe lângă va
cercurile de studiu, biblioteci şi societăţi de copii. Dar toate loarea educativă a excursiilor puse la cale, are şi folosul în
aceste forme de activitate erau lipsite de coeziune. plus să fie un prilej de mai mare activitate a grupurilor edu
In scopul tocmai al câştigării acestei coeziuni şi al împli cative în lunile de vară, când adunările în locuri închise nu
nirii sarcinilor educative care nu fuseseră împlinite, s a în mai ispitesc.
fiinţat în Februarie 1911 centrul de educaţie muncitoresc, Comitetele locale de educaţie muncitorească sunt alcătuite
de către consiliul general al partidului muncitoresc din Bel din persoane ale căror servicii sunt cu totul voluntare. Fi
gia în colaborare cu comisia sindicatelor, cu societăţile coo reşte că împrejurările sunt altele în comitetele mai mari re
perative socialiste şi cu Federaţia Naţională a tinerilor gionale, şi mai ales în Centrul de educaţie muncitorească.
guarzi socialişti. In ce priveşte comitetele regionale, un secretariat perma
Centrul de educaţie muncitoresc s a restrâns el însuş mai nent e mai curând o excepţie, dar multe din ele întrebuin
intâiu la organizarea de „şcoli socialiste” locale sau regio ţează un funcţionar permanent pentru administraţie, care e
nale şi a unei şcoli socialiste naţionale. Fiecare şcoală regio uneori foarte încărcată. Centrul de educaţie al lucrătorilor
nală sau locală avea unul până la trei cursuri de câte 6 şe are un Secretar general ca director, şi alţi doi secretari,
dinţe fiecare: Au fost 21 în 1911—12, 41 în 1912—13 şi 62 unul Francez şi altul Flanand, pentrucă ţara e împărţită din
în 1913—14. Programul şcolilor naţionale prevedea lucrări punct de vedere practic în două părţi egale după limbă. Doi
pentru 48 de şedinţe. Toate aceste şcoli erau destul de izbu funcţionari întregesc personalul permanent al Oficiului cen
tite. tral.
In răstimp Centrul de educaţie muncitoresc a început alte In ce priveşte cursurile de studiu din şcolile socialiste şi
activităţi : a înfiinţat un serviciu de lectură pentru grupuri conferinţele, Centrul de educaţie alcătueşte un corp de rec
locale, un biurou de biblioteci, un oficiu de cinematograf, tori şi de conferenţiari, şi publică o listă de nume şi de su
a pus la cale călătorii de studiu în Germania pentru condu biecte tratate, care se trimete comitetelor locale şi regionale.
cătorii de sindicate, şcoli sindicale naţionale pentru secretarii Nici vorbă că acestea, la rându-le, se pot adresa altora,
permanenţi cu un program de 100 până la 120 de şedinţe, iar dacă doresc. înainte de începutul fiecărei serii, Centrul intră
în 1914 o „săptămână sindicală” închinată mai cu seamă în legătură cu comitetele şi fixează un program de lucru
studiului metodelor sindicale de acţiune şi organizării altor după putinţele fiecărei localităţi. Comitetele locale şi regio
întreprinderi. nale sunt libere să hotărască în ultimă instanţă şi să alcă
Toate aceste activităţi, aproape în întregime întrerupte de tuiască alte cursuri decât cele puse la îndemână de Centru,
răsboiu, au fost reluate după aceea cu o putere sporită. îm întrebuinţând persoane mai uşor de avut din localitate.
prejurările erau prielnice şi toate organizaţiile muncitoreşti Când comitetele locale şi regionale cer colaboratori Cen
au înaintat repede. Conducătorii aveau de făcut neauzite trului, acesta nu se îngrijeşte decât de administraţie, lăsând
sforţări ca să mulţumească trebuinţele nouilor veniţi şi mai chestiunea financiară în seama comitetului care cere. El mai
presus de orice ca să fie la înălţimea răspunderilor izvorîte pune apoi la îndemână o listă de cursuri cu preţul de cost.
din autoritatea lor morală mult mai mare. S au înfiinţat co Centrul plăteşte în întregime sau în parte demonstraţiile
mitete de educaţia lucrătorilor şi apoi comitete regionale. educative sau artistice pornite din propria-i iniţiativă, dar
Cele 225 de comitete muncitoreşti locale şi regionale sunt organizate totdeauna împreună cu comitetele locale şi regio
alcătuite din delegaţi ai partidului politic, ai sindicatelor, ai nale interesate.
societăţilor cooperative, ai societăţilor de ajutor şi din per De curând a luat parte la organizarea de expoziţii de
soane reprezentative în acea lucrare din localitate sau re artă, reprezentaţii de teatru şi conferinţe făcute de oaspeţi
giune. Rezultatul e că aşa numitele şcoli socialiste îşi întind din alte ţări. Bugetul centrului se sprijină pe o sumă de
