Page 61 - 1931-1

6 2 B O A B E D E G R Â U

Lăplăreasă bruxeleză Lucrătoare belgiene la cărbunii de piatră în Ardeni

30.000 fr. anual ca venituri la o donaţie de un milion de Locul şi clădirile, înzestrarea şi instalaţiile costă peste un
franci a cunoscutului industriaş belgian, d-1 Ernest Solvay ; milion de franci, strânşi prin donaţii dela organizaţiile de
restul vine dela o contribuţie de 20 centime pe cap şi pe an muncitori (în deosebi dela Uniunea lucrătorilor în metal şi
dela „Prietenii educaţiei muncitoreşti”, o organizaţie înfiinţată dela Uniunea minerilor) şi prin împrumuturi, cel mai însem­
anume ca să administreze un fond comun la care plăteşte nat garantat de banca muncitorească.
contribuţii fiecare membru al partidului muncitoresc belgian, Şcoala muncitorească superioară e administrată de un co­
al comisiei sindicatelor, al oficiului cooperatist, participări mitet al centrului de educaţie a lucrătorilor. Veniturile ei
dela alte aşezăminte muncitoreşti (Comptoir des Depots et trec de 400.000 de franci, din care aproximativ o jumătate
des prets, Prevoyance Sociale, Union Naţionale des Mutua- din fondul special despre care s’a amintit, un sfert din con­
lites), şi până la 1928 un sfert din „fondul de 1 Mai”. Veni­ tribuţiile studenţilor către şcoală pentru hrană şi adăpost, iar
tul total se ridică cam la 50.000 frc. Comitetele regionale şi cel din urmă sfert din subvenţii dela stat, provincii şi unele
locale au la dispoziţia lor sume strânse de grupurile munci­ comune. Studentul care trebuie să aibă vârsta dela 18—38
toreşti care se deosebesc foarte mult dela o regiune la alta. ani sunt primiţi numai dacă sunt prezentaţi de un grup mun­
Uneori ele realizează aceste sume punând o foarte mică taxă citoresc făcând parte dintr’una din cele patru organizaţii
de intrare la şedinţe şi conferinţe sau la alte seri educative. naţionale care contribue la fondurile „Prietenilor edu­
In sfârşit oarecare sume de bani se primesc dela guvern, şi caţiei muncitoreşti”. In cele mai multe cazuri grupul care
în măsură şi mai modestă dela autorităţi provinciale şi locale, prezintă un student plăteşte şcolii o anumită sumă pentru
după un calcul foarte felurit. hrană şi găzduire (300 frc.,) iar studentul o sumă egală cel
Din nenorocire nu e cu putinţă în starea de astăzi a lucru­ mult cu 3/4 din salariul pierdut. Şcoala instituie un examen
rilor să se facă nici un fel de statistică, oricât de aproxima­ de admitere pe care studenţii trebue să-l treacă. Rostul aces­
tivă, a sumelor închinate diferitelor forme de educaţie a lu­ tui examen este să descopere dacă viitorii studenţi cunosc
crătorilor. limba şi mişcările clasei muncitoreşti din ţară în chip îndes­
I. Şcoala muncitorească superioară. Centrul de educaţie tulător ca să-i ajute să urmeze cursurile cu folos.
muncitorească hotărîse încă înainte de răsboiu că era tre­ Programul de studii urmăreşte să puie la îndemâna stu­
buincios să se alcătuiască o şcoală naţională permanentă denţilor o vedere limpede a diferitelor înfăţişeri pe care le
care să întregească opera de educaţie începută în întreaga are mişcarea clasei muncitoreşti, desvoltarea istorică şi sta­
ţară. Acest proect nu s a putut realiza decât după răsboiu. rea de astăzi, şi să-i familiarizeze cu diferitele ramuri ale
Şcoala muncitorească superioară s’a deschis în 1921. ştiinţei sociale : economie politică, psihologie, legislaţie, etc.
Ea e instalată pe un teren de 4 1 /2 ha la Uccle, la o oră Câteva cursuri sunt de caracter liber : istorie, geografie eco­
şi jumătate de Bruxelles. E acolo un parc, un loc de joc, o nomică, istoria artei, literatură, higienă. Se pun la cale vi­
grădină de poame şi alta de zarzavat. Există şi patru clă­ zite ale aşezămintelor muncitoreşti, ale centrelor de bine so­
diri una lângă alta ; una, corpul principal, pentru sălile de cial şi ale întreprinderilor industriale atât în Bruxelles cât
conferinţe, biurourile administrative, bucătăria, sala de mân­ şi în suburbii, sau călătorii mai lungi de studii în provincii
care şi câteva săli ale studenţilor, o anexă cuprinde biblio­ sau în ţările vecine. Lucrări, scrise adesea în formă de mo­
teca, o sală de biliard, o spălătorie şi odăile studenţilor ; nografii mai lungi, se fac de studenţi şi servesc drept bază
două clădiri mai mici, una pentru găzduirea studentelor şi de discuţie sub conducerea profesorilor.
alta pentru director. Capacitatea e de 40 de studenţi. Programul de lucru este următorul: franceză sau flamandă,