Page 62 - 1931-1

EDUCAŢIA POPORULUI ÎN ALTE TAR! 63

30 ore ; istorie 30 ; geografie, generală şi economică, 30 ; să aibă dreptul la diploma oficială de lucrători sociali, care
istorie, socială şi economică, în Belgia, 10 ; istoria mişcării le dă putinţa să găsească întrebuinţare în aşezămintele so­
clasei muncitoreşti, 30; istoria doctrinei socialiste,18 ; orga­ ciale, nu numai decât pentru lucrători, dar în legătură cu ei:
nizarea industrială, 30 ; economie politică, 30 ; mişcare sin­ şcoli muncitoreşti, lipsa de lucru, asistenţă şi asigurare, etc.
dicală 18; mişcare cooperativă, 18; bine social şi asigurări Din cei 58 de studenţi cari au urmat cursurile anului al doi­
sociale, 12; legislaţie socială, 18; drept constituţional şi ci­ lea toţi au luat diploma, dar abia unul a căpătat de lucru
vil, 18; legea administrativă (comunală şi provincială), 10; intr’o instituţie oficială.
psihologie, 2 0 ; higienă, 2 0 ; elemente de contabilitate, 15; II. Alte mişcări în educaţia muncitorească. Mişcarea pen­
istoria artelor, 18; chestiuni politice, 2 0 ; aşezăminte de edu­ tru educaţia muncitorilor descrisă mai sus în linii largi este
caţie, 8 ; aşezăminte de bine public, 12 ; locuinţe muncito­ cea mai reprezentativă şi mai veche din Belgia. Numai cu
reşti, 6 ; statistică, anchete, practică de biurou, 12 ; greu am putea socoti la educaţia de clasă muncitorească ac­
Două treimi din cursuri sunt predate de profesori cari au tivitatea împlinită de Universităţile populare care au avut
însărcinări însemnate în organizaţiile muncitoreşti sau cari într’o oarecare măsură răsunet acum 25—30 de ani, dar as­
s au specializat în anumite ramuri. Celelalte cursuri sunt pre­ tăzi sunt în scădere. Aceste Universităţi populare erau gân­
date de membri ai corpului profesoral alipit permanent Şcoa- dite pentru un public diferit, alcătuit din clasa mijlocie mai
lei muncitoreşti superioare. de jos, mici impiegaţi, meseriaşi, etc. şi nu atât din lucrăto­
întrucât ţara are două limbi, există în realitate două şcoli, rul de astăzi. Acestui fapt la care se adaogă şi caracterul
una în franceză şi alta în flamandă, cu cursuri paralele. Re­ prea eclectic al programelor trebuie să i se pue în seamă re­
zultatul este că personalul didactic constă din director care zultatul mai mult slab al Universităţii.
este şi directorul studiilor în limba franceză, din directorul Educaţia de clasă muncitorească pusă la cale de mişcarea
studiilor în limba flamandă şi din doi diriginţi care, pe lângă catolică muncitorească este aproape în întregime de după
cursuri, sunt însărcinaţi cu ajutarea studenţilor în munca lor răsboiu. Până acuma ea nu e prea desvoltată. Silinţele ei
individuală. s’au îndreptat mai cu seamă spre educaţia adolescenţei. Aşa
In şapte ani au fost primiţi 186 de studenţi, din cari 36 sunt „Tinerimea muncitoare catolică ”, ce nu cuprinde de­
femei; 163 şi-au sfârşit studiile cu succes. In cele mai multe cât tineri, şi „Tinerimea muncitoare creştină femenină”, pen­
din cazuri studenţii la părăsirea şcolii şi-au reluat lucrul în tru fete. Amândouă sunt mişcări esenţial educative conduse
fabrică sau atelier pe care-1 întrerupseseră un timp ca să în cazul întâi de preoţi, iar în cel de al doilea de femei mi-
urmeze cursurile. rene. Ele se deosibesc în multe puncte de mişcarea de edu­
Studiile lor nu le dau drepturi de preferinţă când se ivesc caţie muncitorească pornită din iniţiativă socialistă. Uneltele
vacanţe de biurou în organizaţiile muncitoreşti. Cu toate lor principale sunt periodicele şi săptămânile sociale anuale.
acestea sunt în prezent 81 de foşti studenţi cari sunt în ser­ Printre periodice trebue să amintim: „Joie du Travail ”,
viciul permanent al organizaţiilor muncitoreşti: 34 în sindi­ „La Ligue des Femmes”, „La Femme Belge”, „L'Effort ”,
cate, 15 în mişcarea cooperativă, 11 în asigurări, 6 în gru­ „Le Ble qui Leve”; ele sunt toate foarte bine editate şi
purile politice, 5 în educaţia muncitorească, 5 în gazetele răspândite. Apoi, se mai găseşte la Louvain o şcoală cen­
zilnice, iar 5 sunt delegaţii lucrătorilor în inspecţia mine­ trală superioară pentru lucrătorii creştini ai cărei studenţi
lor. Cei mai mulţi din rest, cu toate că-şi câştigă traiul în fac parte în cel mai mare număr din organizaţiile sindicale
întreprinderi industriale, iau parte deadreptul în activitatea şi din societăţile cooperative creştine, iar la Bruxelles o
militantă, în calitate de conferenţiari, secretari sau mem­ Şcoală socială normală catolică, o parte din studenţii căreia
bri în comitetele diferitelor grupuri. vin din organizaţiile femeilor muncitoare catolice. Aceste
E interesant să se amintească aici de o reformă care s’a două şcoli sunt într’o oarecare măsură paralele cu Şcoala
introdus de curând. La început fiecare sesiune cuprindea muncitorească superioară descrisă mai sus. Ca şi cealaltă, ele
studenţi atât bărbaţi cât şi femei. Experienţa a dovedit însă au cursuri în ambele limbi, franceză şi flamandă. Numai cea
că planul de studii era mai potrivit cu mentalitatea bărbătească dintâi este provincială.
decât cea femeiască. Pentruca să se poată face schimbări, III. Ajutorul autorităţilor publice. Pentru întregirea aces­
dacă nu în program, cel puţin în forma prezentării, în aşa tui raport trebue să se amintească de ajutorul dat de auto­
fel încât să se sporească posibilităţile de înscriere printre rităţile publice mişcării de educaţie a clasei muncitoare,
femei, s’a hotărît să se organizeze cursuri numai pentru fe­ înainte de răsboiu el era aproape inexistent. Odată cu intro­
mei. Cel dintâi s’a ţinut în 1927—28. S a văzut că noutatea ducerea zilei de 8 ore de lucru oamenii mai limpede văză­
îşi avea foloasele ei, între altele şi aceea că a strâns deodată tori s’au convins de însemnătatea socială care trebuie dată
20 de studente, faţă de numai 16 câte urmaseră în cei 6 ani educaţiei, în urma timpului liber mai lung lăsat salariaţilor.
dinainte. Alte cursuri pentru femei se vor organiza îndată Provincia Hainault a fost întâia care s’a preocupat de tim­
ce se va simţi că ele ar putea fi urmărite de un număr în­ pul liber al lucrătorilor şi se găseşte până astăzi în capul
destulător. mişcării. Ea a înfiinţat Comisia provincială pentru educaţia
Mai putem adăogi că şcoala muncitorească superioară e lucrătorilor şi i-a acordat o subvenţie care trece astăzi de
una din cele 5 şcoli pentru serviciu social (opt de fapt, dacă un milion de franci belgieni. Comisia şi-a organizat activi­
şcolile franceze şi flamande s’ar socoti deosebit) recunoscută tatea în şase secţii.
de guvern. 1. Secţia locuinţelor, care face propagandă pentru oraşele
Aproape 2/5 din studenţii cari au urmat cursurile generale grădini, organizează expoziţii de mobilier pentru casele mun­
se întorc la şcoala muncitorească superioară în anul viitor, citoreşti, încurajează decorarea artistică pentru pungi mo­
şi după ce au făcut cursul obişnuit, studiază încă 3 luni ca deste, reproducând desene şi imprimate decorative care se