Page 11 - 1931-02
P. 11
CONST. MOISIL: STEMA ROMÂNIEI 73
Fig. 23. — Sigiliul lui Scarlat Calimah 1806 Fig. 24. — Stema Moldovei 1816
(Copie fotogr. la Academia Română) (Bianu-Hodoş, Bibliografie 111 p. 165)
foarte curioasă. De şi această ţară a fost până la luaseră şi titlul de regi ai Ungariei — sau numai
1
anul 1526 un voevodat autonom, dependent de Un stemele lor familiare ).
garia, iar după această dată un principat autonom Abia spre sfârşitul domniei lui Sigismund Batho-
sub suzeranitatea turcească—cum erau şi Ţara-Ro- ry, contimporanul lui Mihai Viteazul, apare în si
mânească şi Moldova — totuş până în veacul al giliul oficial al principelui ardelean o stemă deose
XVII-lea n a avut stemă proprie definitiv fixată. bită, care va deveni mai târziu stema proprie a a-
Fenomenul acesta este cu atât mai neaşteptat, cu
cât heraldica a fost foarte preţuită în Ardeal şi nu 1 ) Iakab Elek, Istoria stemelor de Stat ale Ardealului (în
numai nobilii mari şi mici, dar şi diferitele organi ungureşte) în Szâzadok 1867. p. 336 urm. Cf. şi Bedeus (Io-
zaţii politice, religioase şi orăşeneşti au ţinut din sif) Die Wappen u. Siegel der Fiirsten von Siebcnbiirgen
vechime să-şi aibă stemele lor proprii. (1838) ; Marţian (Iulian) Ober die Landesnamen Sieben-
Voevozii ardeleni dinainte de 1526 utilizau pen burgens (Bistriţa 1907) p. 19 şi Contribuţie ia eraldica ve
tru actele oficiale sigilii cu stemele lor familiare, iar chiului Ardeal (Anuarul Institutului de Istorie naţională,
cei din veacul al XVI-lea întrebuinţează în sigiliile Cluj, voi. IV). V. şi Catalogul sigiliilor arhivei Statului din
oficiale şi pe monete sau stema Ungariei — căci îşi Budapesta (1889).
Fig. 25. — Sigiliul lui Ioan Sandu Sturza Fig. 26. — Sigiliul lui Mihail Sturza
(Copie fotogr. la Academia Română) (Copie fotogr. la Academia Română)