Page 12 - 1931-02
P. 12
74 B O A B E D E G R Â U
Fig. 27. — Stema de pe turnul bisericii Sf. Dumitru, Suceava Fig. 28. — Bulă de aur dela Petru Şchiopul 1575
(Balş, Bisericile lui Ştefan cel Mare p. 230) (Const. Moisil, Revista Arhivelor I tab. IV)
cestui principat. Ea se prezintă astfel : Scut tăiat, Astfel ea devine prin forţa uzului stema oficială
în câmpul superior, albastiu, o acvilă neagră ieşind a Ardealului, deşi nu era încă definitiv fixată şi deşi
spre dreapta, însoţită de un soare de aur la dreapta nu se cunoaşte vreo dispoziţie legală pentru între
şi de o lună (crai-nou) de argint la stânga; în câm buinţarea ei.
pul inferior, de aur, şapte turnuri negre aşezate 3. Se pare însă că elementele principale ale acestei
3, 1 (Fig. 35). steme: acvila ieşindă, soarele şi luna, cele 7 turnuri,
In sigiliul din 1598 al principesei Maria Christina, existau încă de mult ca steme separate ale aşa zi
fosta soţie a lui Sigismund Bathory şi regentă a selor „naţiuni” din Ardeal.
Ardealului în numele împăratului Austriei, găsim Astfel, dintr’o hotărâre a dietei ardelene din
aceiaş stemă, cu singura deosebire că turnurile din 1659 ţinută la Sebeşul săsesc în domnia lui Acaţiu
câmpul inferior sunt aşezate 3, 2, 2 (Fig. 36); iar Barcsay, rezultă că acvila ieşindă era de mai îna
;
în sigiliul lui Andrei Bathory d n 1599 stema este inte stema nobilimii sau a comitatelor ; soarele şi
întru câtva modificată prin faptul că câmpurile scu luna stema „naţiunii” Secuilor ; iar cele şapte tur
tului sunt alăturate, iar turnurile sunt aşezate 3, 3, nuri stema „naţiunii” Saşilor *). Prin „nobilime”
1 (Fig. 37). sau „comitate se înţelegea totalitatea oamenilor li
beri unguri şi români din Ardeal : universitas regni-
2. STEMA UZUALA Şl OFICIALA colarum Hungarorum et Valachorum Transilvaniae,
amintită încă în veacul al XlV-lea * 2 ) şi, care prin
Sub urmaşii Bathoreştilor stema aceasta continuă
a se întrebuinţa atât în sigilii, cât şi pe monete, însă maghiarizarea treptată a nobililor români se con
cu modificări, uneori foarte mari, şi însoţită tot funda acum cu „naţiunea ungurească. Astfel, acvi
deauna de stema familiară a principelui respectiv, la reprezenta nu numai pe nobilii şi oamenii liberi
pusă de regulă în centrul scutului. de rasă ungurească, ci şi pe Românii nobili sau li
Astfel, sub Ştefan Bocskay 1604—1606 o gă beri câţi existau atunci şi cari erau convocaţi pe
sim unită cu stema Ungariei, iar peste-totul mărgi „comitate” la adunările ţării sau la război.
nit de un şarpe încolăcit, prezintă ursul mergând în Prin amintita decizie a dietei din 1659 aceste
două labe şi ţinând un steag; stema nobiliară a arme ale celor trei „naţiuni” se recunosc în mod
principelui (Fig. 29). oficial, astfel că şi întrebuinţarea lor în stemele
Sub Gavril Bathory (1608—1613) se între principilor devine legală.
buinţează de regulă stema Ardealului singură, a- După ce în urma înlăturării suzeranităţii tur
vând pe piept un scut mic cu stema familiară : trei ceşti, Ardealul a trecut în stăpânirea Austriei
dinţi de mistreţ (Fig. 30). (1687), stema aceasta s a întrebuinţat în legătură cu
Sub Gheorghe Rakoczy I (1630—1648) şi stema imperiului austriac în următorul chip: acvila
Gheorghe Rakoczy II (1648—1660) de asemenea bicefală încoronată, ţinând în ghiara dreaptă o
se întrebuinţează singură, dar cu figurde distribuite spadă, în cea stângă sceptru ; pe pieptul ei un scui
neregulat şi adăugându-i-se acvila cu sabie în ghiara
dreaptă şi o rotiţă înjumătăţită, amândouă elemente *) Iakab Elek, o. c. p. 344 urm.
din stema acestei familii (Fig. 31). 2 ) Ibidem p. 338 n. 2.
