Page 16 - 1931-02

78 B O A B E D E G R Â U

Fig. 39. — Stema unită a Moldovei şi Tării Româneşti sub Fig. 40. — Stema unuâ a Moldovei şi Tării-Româneşti în
N. Mavrocordat 1719 sigiliul lui Scarlat Ghica 1758
(Bianu-Hodoş, Bibliografie II p. 2) (Copie fotogr. la Academia Română)

Stema Ardealului are câmpul superior albastru, câmp despărţit de o eşarfă semicirculară cu deviză,
acvila neagră, soarele de aur şi luna de argint ; se află acvila cruciată a Ţării-Româneşti, însoţită
câmpul inferior este de aur, iar cele şapte turnuri la dreapta de soare, la stânga de lună (crai nou)
roşii. Şi aici culorile s au menţinut aceleaşi până (Fig. 38).
astăzi. Unii cercetători de ai noştri au văzut în rădăci­
nile pomului şapte coline, iar în trunchiul lui o spa­
2. MI HAI VITEAZUL dă susţinută de cei doi lei, şi au crezut că acest tip
3
Scurt timp după apariţia acestei steme unite, Mi- ar putea reprezenta stema Ardealului ). In realitate
hai Viteazul, Domnul Ţării-Româneşti, cucereşte stema unită a lui Mihai Viteazul nu cuprinde de­
mai întâi Ardealul şi apoi Moldova. In această cât două steme: a Ţării-Româneşti şi a Moldovei.
nouă situaţie el îşi adaugă la început titlul de Domn Cei doi lei cari susţin trunchiul pomului fac parte
al Ardealului, (1599), iar pe urmă şi pe cel de din stema Ţării-Româneşti şi au fost introduşi şi
Domn al Moldovei (1600). In special, în docu­ în stema proprie a acestui Stat la începutul domniei
mentele datate din Mai până în Septembrie 1600 lui Mihai.
îl găsim totdeauna cu titlul de Domn al acestor Din cauza relei conservări a sigiliului, nu se poate
trei ţări româneşti *). preciza dacă în stemă erau sau nu indicate culorile.
Odată cu aceasta Mihai Viteazul a trebuit să-şi Din desenul reprodus ar rezulta că numai câmpul
întocmească şi o nouă stemă pentru sigiliul său ofi­ scutului cu stema Moldovei avea indicată culoarea
4
cial şi ea, pe cât se pare, urmărea să unească la un albastră, ceeace însă nu corespunde realităţi ).
loc stemele celor trei ţări. Din nenorocire, sigiliul
unic ce ne-a păstrat această stemă, nu este destul 3. TANARIOŢU
de bine conservat ca să se poată deosebi cu preci­
2
zie toate caracterele stemei noui ). O nouă încercare de a se uni stemele a două sau
Se observă lămurit într’un scut oblong cu colţu­ trei ţări româneşti într’o stemă comună nu întâlnim
decât în epoca Fanarioţilor.
rile superioare rotunjite, două personagii domneşti
încoronate, faţă în faţă, plantând un pom desră- Primul domn fanariot, Nicolae Mavrocordat,
dăcinat ; trunchiul acestuia este susţinut de doi lei după ce a fost mutat la 1716 din Moldova în Ţara-
afrontaţi. Peste vârful pomului este aşezat un scut Românească, a pus în sigiliul ţării şi în sigiliile sale
mic ascuţit, având capul de bour al Moldovei, cu personale stema Moldovei alăturea de a Ţării-Ro­
stea între coarne şi însoţit la dreapta de un soare, mâneşti.
la stânga de o lună conturnată. Deasupra, într’un La început aceste două steme sunt timbrate fie-
x ) Stoica Nicolaescu, Documente dela Mihai Viteazul, Bu­ 3 ) Gr. Tocilescu, C. Obedeanu şi Şt. Nicolaescu. Acesta
cureşti 1916. (Extras din Revista p. ist. filol. şi arheol.). din urmă a revenit în lucrarea citată mai sus p. 38.
2 ) General P. V. Năsturel Noua plantatio în Revista p. 4 ) Documentul cu sigiliu ne mai fiind la Arhivele Statului,
Istorie arheol. şi filologie XV (1915) şi extras p. 49 urm. ci trimis în Rusia, nu se poate controla.