Page 17 - 1931-02

CONST. MOISIL. STEMA ROMÂNIEI 79

Fig. 41. — Stema unită a ivioidovei şi Ţării Româneşti în Fig. 42. — Stema unită a îvioiaovei şi Ţării Româneşti în
sigiliul lui Mih. C. Sutzu 1793 sigiliul lui Mih. C. Sutzu 1802
(Copie fotogr. la Academia Română) (Original la Arhivele Statului)

care separat cu câte o coroană, mai târziu însă le Iară crucea, pravoslaviei bun paznic te arată
găsim unite sub o coroană comună (Fig. 39—40). Costandine, prea înţălepte, cu inima curată...
In felul acesta stema unită se continuă, cu mici ex­
cepţii, sub toţi Domnii fanarioţi, cari au stăpânit în 4. STEMA CU LEGENDA CORV/NESTJLOR
amândouă principatele, pe câtă vreme cei cari n’au Pe lângă stema unită a Moldovei şi Ţării-Româ­
domnit decât într’o singură ţară întrebuinţează de neşti datorim Domnilor fanarioţi şi o curiozitate he­
regulă numai stema ţării respective ). raldică din cele mai interesante. Ea constă în adău­
1
Deşi s a făcut dela început obiceiul ca locul de garea la stema unită, a unei reprezentări în legătură
frunte (cel din dreapta heraldică) să-l ocupe stema cu tradiţia familiei Corvineştilor : scena ce înfăţi­
Moldovei, cu toate aceste sunt destul de numeroase şează săgetarea corbului cu inel în cioc.
cazurile când în acest loc găsim stema Ţării-Ro- Tipul acesta îl întâlnim mai întâi la Constantin
mâneşti. Această particularitate se întâlneşte mai Mavrocordat, pe un portret al acestui Domn lucrat
4
ales în ornamentica tipăriturilor — şi în special a de pictorul Liotard ). Apoi într’un sigiliu al lui
5
acelor din Moldova — pe câtă vreme în sigilii gă­ Grigore Ghica ( 1755) ).
sim în mod constant în locul prim stema Moldovei. De sigur că adăugirea acestei scene la stema uni­
Se înţelege că nici stema unită n’a fost lipsită de tă se datoreşte preocupărilor ce le-au avut Domnii
obişnuitele „stihuri politice” cu laude la adresa fanarioţi de a arăta că nu sunt cu totul străini de
Domnilor. Astfel în Triodul tipărit la Bucureşti în ţările noastre, ci sunt înrudiţi cu vechile noastre di­
1726 sub Nic. Mavrocordat citim următoarele ver­ nastii.
suri : ) Nicolae Mavrocordat a lăsat să se creadă că se
2
trage măcar în linie femeiască din viţa „Domnilor
Bourul pecetea Moldovei însemnează,
Corbul a Ţării-Româneşti adeverează. Daciei” şi că se înrudeşte cu „Despoţii crăiei sâr­
Bourul şi corbul ce în stemă însemnează beşti” şi cu „Iaghelonii ai celei leşeşti”.
Domnului Nicolae armă tare spre pază... Fiul său Constantin Mavrocordat a adăugat la
aceste înrudiri crăieşti şi pe Corvineştii din Ardeal.
Iar în Molitvelnicul din Buzău dela 1747 din
3
vremea lui Constantin Mavrocordat găsim : ) Stema cea nouă a acestuia, amintită mai sus,
reprezintă într’un scut în stil rococo bourul Mol­
Bourul, corbul şi crucea, trei semne minunate dovei alăturea de acvila Ţării-Româneşti, însoţită
Darurile tale vestesc Doamne prea nălţate. de soare la dreapta şi lună (crai-nou) la stânga.
Bourul Domnul Moldovei că ai [ost te însemnează Scutul este timbrat de o coroană princiară închisă,
Corbul al Ţării-Româneşti stăpân te-adeverează,
flancată la dreapta de un buzdugan, la stânga de
1 ) Cf. Moisil (Const.) Primele peceţi cu stemele unite a 4 ) Reprodus de d. A. Tzigara-Samurcaş în Convorbiri Li­
Moldovei şi Ţării-Româneşti în Buletinul Societ. Numism. terare XLVII (1913) p. 91 tab. II.
Rom. XVIII (1923) p. 60, 90, 91. 5 ) Document al d-nei Elena Kreţulescu, Cf. şi V. A. Ure-
2 ) Bianu-Hodoş, o. c. II p. 33. chiă. Schiţă de sigilografic pag. 13 şi Colonel P. V. Năs­
3 ) Bianu Hodoş o. c. II p. 100. turel, Stema României p. (15 fig. 36).