Page 21 - 1931-02

ION MARIN SADOVEANU: CONSTANTA 89

Foto Păunescu loco Piunescu
Cazinoul din Constanţa M a m a i a

stânci cu malurile sigure, în inima căreia zac şi as­ Dar o alianţă nu a întârziat a se lega între toate
tăzi dărâmate, temelii pentru Constanţa cea nouă, coloniile greceşti de pe coasta apuseană a Mării
vechile aşezări. Negre. In fruntea acestei alianţe. Torni şi-a luat
Comptuarul comercial al Ionienilor întreprinzători, locul şi prin importanţa şi prin puterea ei. Torni
fantazişti, călători şi artişti aci s a năruit. Când devine un fel de capitală după ‘cum se dovedeşte
Torni a răsărit în al 7-lea veac a. C. din neastâm­ din vechi tăeturi în piatră : TOMITQN H MHTPO-
părul şi interesul Miletului din Asia Mică, întoc­ nOAIC.
mai ca şi Callatis-ul din sud (Mangalia) şi Histria Prin drumuri lungi duse de corăbii cu mărfuri şi
din nord (de care rămâne pentru totdeauna legat legături felurite, Torni se leagă şi de lumea gre­
numele arheologului român Vasile Pârvan) pe ma­ cească la început şi de cea romană păgână şi ro­
lurile Constanţei de azi pluteau blesteme, pe care mană creştină mai târziu. Influenţele, artele şi mo­
aveau să le limpezească legendele greceşti. Medeea dele chiar ajung aci cu întârziere, dar ajung. Ne­
Argonauţilor în povestea Lânii de aur, pe stâncile gustorii aceştia îndepărtaţi, tomitanii, luptând din
acestea îşi va fi sfâşiat sufletul şi copiii. Şi însuş greu cu asprimile climatului şi cu barbarii, când se
Ovidiu s a complăcut într’o explicaţie etimologică chiaburesc îşi aduc aminte fie de Milet fie de
pentru Torni, cu ochii înspre legenda aceasta a Roma. Şi atunci, mai puţin pentru locuinţe şi mai
tăerii copiilor Medeii în bucăţi, făcând punte cu mult pentru morminte, simt un fel de nevoie de îm­
verbul grecesc xejivo) care însemnează a tăia. podobire, de lux, ca în metropolă. Şi corăbiile late,
Fie că-i vine numele dela această sângeroasă şi cu pânze ascuţite sau pătrate, latine, aduc comen­
legendară acţiune, fie că-i vine de la fericitul To- zile de statui şi podoabe, după modelele cele mari,
mos întemeetor, răsărit între ciorchini pe monede mai întotdeauna, copii. Cu încetul meşterii localnici
roase din vechea cetate, Torni, colonie grecească ajung şi ei să imite, dar fără niciun adaos de fan-
a ajuns la un moment dat să joace un rol foarte tazie sau creaţie. In acest fel Torni strânge măr­
important pe acest colţ de mare. turii de artă şi date de artă, ca demnă cetate de
Intrată, în veacul întâi a. C. în stăpânire romană curagioşi parveniţi, fără cultură organică. Toate
provincia, cetatea îşi mai păstrează oarecare inde­ marile mişcări din apus se răsfrâng până aci : cul­
pendenţă graţie puternicilor sale întărituri încheiate turile drept credincioase ale începuturilor, cetăţe­
cu turnuri de apărare, după cum era obiceiul. ,.Tur­ neşti, ale strălucirii romane mai ales, asiatice, ale
nul Măcelarilor”, din zidul cetăţii, a fost descoperit decadenţii. Mai târziu, în frunzişul de piatră al ca­
la întretăierea Bulevardului Ferdinand cu strada pitelurilor, apare crucea aplicată, svârlită, nelegată
Scarlat Vârnav, tot de către Pârvan. Turnul are organic, semnul creştinismului, şi mai stângaciu
formă rotundă, e ridicat, fără îndoială de o corpo­ încă adăogită în elemente de artă păgână, decât
raţie, aceea a măcelarilor, după un sistem foarte Mielul şi Cristos sub formă de zeitate Olimpiană,
cunoscut şi în apus, şi care s a prelungit până în pe bolţile catacombelor de la Roma ! Pe urmele a-
Evul Mediu şi anume : contribuţia apărării sau cestea ale cetăţii creştinizate apare numele de Cons-
augmentării cetăţii în edificii publice sau religioase tantiana al cetăţii, ca înlocuitor al vechiului Torni.
de către diferite bresle de meseriaşi — acele ghilde Din această Constantiana creştină a antichităţii,
din istoria organizării apusene, de pildă. O piatră stăpânirea turcească a făcut Kiistendje, iar reve­
din turn poartă pe ea inscripţia doveditoare : nirea noastră pe aceste tărâmuri : Constanţa.
MAKEAAPI Bizanţul a căutat să ţină în stăpânire provincia
IIEATOr aceasta însemnând însă mult mai puţin decât în an­
KA tichitate coastele, având punte directă de pământ